Târgu-Ocna: Sărbătoare în premieră dedicată Zilei Internaționale a Cărții pentru Copii şi Tineret Material realizat de Romulus-Dan Busnea

La Centrul de Cultură ,,Ion Talianu” din orașul-stațiune Târgu-Ocna, va avea loc, marți, 2 aprilie, prima ediție a evenimentului Ziua Internațională a Cărții pentru Copii și Tineret ,,Juniorcart”.
Preambul
Pe 2 aprilie 1805, în Danemarca, s-a născut renumitul scriitor Hans Christian Andersen şi, pentru a-i cinsti personalitatea, la nivel internaţional, s-a decis ca această dată să fie Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii și Tineret. Scopul a fost de a insufla copiilor dragostea pentru citit şi pentru a canaliza atenţia spre cărţile destinate copiilor și tinerilor.
Centrul de Experienţe Pedagogice şi Culturale din Onești, îşi propune să marcheze importanţa cărţii printr-un eveniment care se adresează tuturor iubitorilor de carte, mici şi mari.
Programul manifestării, marți, 2 aprilie, Centrul de Cultură „Ion Talianu”, ora 15.00
* Lansare de carte: Colecţia „Biografii”, apărută la Editura „Didactica Publishing House”, sub semnătura prof. dr. Gabriela GÎRMACEA. În această colecţie, au apărut patru volume, prin intermediul cărora editura îşi propune să aducă în atenţia cititorilor viaţa şi opera marilor personalităţi ale culturii şi literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ciprian Porumbescu şi Ion Creangă. Cărţile au fost scrise cu intenţia de a contura un context istoric, politic şi cultural pe care elevii şi adulţii să-l înţeleagă uşor. Colecţia dezvăluie fapte, mentalităţi şi idei în jurul cărora s-a construit o personalitate şi fixează repere pentru înţelegerea operei, deschide un demers reflexiv, conturează valori şi atitudini.
În holul Centrului de Cultură „Ion Talianu” din Târgu Ocna va fi organizat și un inedit stand de carte.
* Dezbateri interactive
– ,,Cărțile și broșurile de turism, promotoare ale istoriei, culturii și tradițiilor băcăuane, în atenția tinerilor cititori” – prezintă: Romulus-Dan BUSNEA, inspector de specialitate în cadrul Serviciului Public Județean pentru Prmovarea Turismului și Salvamont Bacău, jurnalist și scriitor;
– ,,Inteligenţa artificială versus carte” – prezintă prof dr. Gabriela GÎRMACEA, scriitoare
Invitaţi: Lect. univ. dr. Adrian JICU – directorul Bibliotecii Județene „C. Sturdza” Bacău, Florentina ION, manager la Editura „Didactica Publishing House”, Teodora ZAHARIA, director Editorial la Editura „Didactica Publishing House”, Prof. dr. Liviu NEAGOE, Prof. Cristina ISCRU, Prof. Dan SANDU, poeta și artista plastică Ionica BANDRABUR, Cosmin BLAGA, elev la Colegiul Naţional „C. Negri” din Târgu Ocna, cadre didactice, bibliotecari, elevi
Organizatori: Centrul de Experienţe Pedagogice şi Culturale Onești, Primăria Târgu-Ocna
Parteneri: Editura „Didactica Publishing House”, Centrul de Cultură „Ion Talianu” din Târgu-Ocna, Serviciul Public Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activității de Salvamont Bacău
Parteneri media: „Amprenta de Oneşti”, „Deşteptarea” Bacău, „TgOcna.ro”
Momente artistice: Formații ale elevilor din Târgu-Ocna
Proiect iniţiat şi moderat de Gabriela GÎRMACEA şi Romulus-Dan BUSNEA
Vom reveni cu detalii la finalul evenimentului.

,,Milonga” – Serată cu tango argentinian, la Bacău Material realizat de Romulus-Dan Busnea

La ,,Dom Bistro & Lounge” din Bacău, a avut loc, vineri, 22 martie, cu începere de la ora 20.00, ,,Milonga Primăverii”, eveniment organizat de ,,Tango Bacău” (cu Petre Dămoc la timonă), care a marcat cu această ocazie, prima petrecere cu tango de la începutul anului, din orașul băcăuan. Printre parteneri s-au numărat nume cunoscute în lumea organizatorilor de evenimente băcăuane și nu numai, precum Lucia Pădurariu și Ramona Luiza.
,,Tango-ul este o modalitate plăcută de relaxare dar şi un context de socializare, atât pentru dansatorii de tango dar și pentru cei care se simt atrași de acest dans și vor să îl descopere. Martie este luna perfectă pentru a celebra viața și noi începuturi pe ritm de tango argentinian. Așadar, te invităm să întâmpinăm primăvara împreună în pași de dans. Chiar dacă nu ai dansat până acum tango, la acest eveniment poți să privești ce înseamnă o milonga și poți să faci primii pași într-un moment experiențial, special conceput pentru cei care sunt dornici să guste. Iar locația este una perfectă pentru a-ți invita prietenii să ieșiți în oraș și să îi introduceți în atmosfera tangoului argentinian”, a fost prezentarea din afișul-program al evenimentului.
În Bacău se dansează tango din noiembrie 2012, când Gilbert Iscu, co-fondator la ,,Tango Tangent” din Bucuresti a început să organizeze cursuri în weekend. Comunitatea a crescut și, pe 8 martie 2013, a fost organizată prima ,,Milonga” (petrecere cu tango) la Bacău. Din februarie 2015 cursurile au fost preluate de Cătălin Mihail Chelaru. Însă, din cauza pandemiei de coronavirus, activitatea comunității a fost suspendată; totodată a revenit acasă Petre Dămoc, un alt pasionat de tango cu experiența comunității din București și a milongilor organizate în capitală. Nostalgic al vremurilor ,,de dinainte”, încurajat de unii membri ai comunității locale, acesta a reinițiat activitatea comunității prin organizarea unor practici de tango, sub directa sa îndrumarea. Având în vedere solicitările în continuă creștere, practicile s-au transformat în cursuri de inițiere, iar din toamna lui 2023, Cătălin Mihail Chelaru, un alt instructor și pasionat de tango, a reluat activitatea cu o serie de cursuri de aprofundare.
Astfel, comunitatea de tango băcăuană s-a regăsit, s-a mărit și a reînceput prin entuziasmul și angajamentul unor membri noi, organizarea milongilor în Bacau. La aceste petreceri vin dansatori de tango din comunitățile prietene, Piatra-Neamț, Suceava și Iași.
Începând cu luna aprilie, înainte de fiecare milonga, se vor oferi cursuri gratuite de introducere în lumea tangoului argentinian. Pe Facebook există două grupuri de tango: ,,Tango Social Club Bacau”.
,,Milonga înseamnă o petrecere, un eveniment, la care se dansează tango. Cuvântul a apărut spre sfârşitul secolului XIX în Argentina (mai precis după 1872) şi se referea iniţial la un anume ritm muzical considerat acum „străbunicul tangoului”. Ca gen muzical, milonga s-a născut din fuziunea habanerei spaniole și a muzicii candombe de origine africană. În timp, au apărut noi instrumente la milonga, iar muzica iniţial simplă, a devenit din ce în ce mai complexă”, se arată pe site-ul ,,Milonga.ro”.

Turism inedit: Povești fabuloase prind viață la Castelul ,,Ghika” din Dofteana Material realizat de Romulus-Dan Busnea

Vizitatorii Văii Trotușului vor avea parte și în acest an, de câteva evenimente inedite și absolut spectaculoase, printre puținele care se organizează în incinta și grădinile castelelor din România.
Un castel unde este reînviată atmosfera din vremurile trecute, dar și unele tradiții mai vechi sau mai noi
În comuna Dofteana, în imediata apropiere a stațiunilor de interes național Târgu-Ocna și Slănic-Moldova se află Castelul ,,Ghika”, unul dintre obiectivele turistice emblematice ale județului Bacău, monument istoric de interes național, care datează de la sfârșitul sec. XIX.
Puțini știu însă, că aici se desfășoară o serie de evenimente cultural-artistice adaptate atmosferei din diferite epoci istorice, precum și unor sărbători tradiționale, cu semnificații aparte: ,,Dansul ielelor”, „Serată interbelică: Hai să ne întâlnim sâmbătă seară, iară!”, ,,Vânătoarea de spirite” etc.
Despre evenimentele anului, la Castelul ,,Ghika”
„Dansul ielelor” se desfășoară în jurul datei de 24 iunie, de ,,Sărbătoarea Sânzienelor” (sau ,,Drăgaica”), eveniment care anul acesta se va afla la ediția a patra. Cu această ocazie va fi prezentată povestea ielelor și a ritualului din noaptea de sânziene, cu o șezătoare unde se vor descoase legende și mituri despre iele și se vor împleti coronițe cu sânziene și flori de câmp.
Un loc în care mitul și creația spontană a imaginației vor prinde aripi, iar ziua/noaptea de Sânziene vor cuceri și vor transpune totul, într-o lume feerică.
„Serată interbelică: Hai să ne întâlnim sâmbătă seară, iară!” are loc în a treia decadă a lunii iulie, manifestare care se va afla la ediția a treia. Organizatorii își propun să îi încânte pe cei prezenți cu o petrecere cu parfum de epocă interbelică, în stilul Marelui Gatsby, sau al Micului Paris, în care este recreată atmosfera strălucitoarelor evenimente mondene ale acelor vremuri. Este un eveniment cu dress code, pentru a retrăi eleganța și stilul de viață, mondenitatea și sociabilitatea de acum 100 de ani. Anul trecut a fost invitată Monica Opra și band-ul ei, cu un recital de muzica interbelică, de la Maria Tănase la Edith Piaf, de la jazz la șansonete, dar și cu un potpuriu de celebre tangouri românești interbelice. Ei i s-a alăturat Raluca Partenie, co-fondator al Muzeului „Micul Paris” din București, care a prezentat o expoziție de ținute și accesorii interbelice autentice, pentru a recrea cât mai bine frumusețea anilor nebuni, totul asezonat cu jocuri de societate, degustare de vinuri și o cină romantică interbelică.
,,Vânătoarea de spirite” se desfășoară în a treia decadă a lunii octombrie, de regulă, în preajma date de 31 octombrie, când se sărbătorește ,,Halloween”-ul. Anul trecut a fost pusă în scenă ,,Frumoasa și Bestia”, o superbă poveste cu prinți și prințese, cu teatru, muzică și dans acrobatic.
Castelul ,,Ghika” rămâne, fără îndoială, un tărâm de basm unde poveștile prind viață, gazdă a marilor realizări cinematografice ,,Domnișoara Christina” și ,,Vânătorul de spirite”.
Cine se află în spatele evenimentelor
Inițiatoarea, principala organizatoare și sufletul acestor evenimente este băcăuana, Lucia Pădurariu, președinta și fondatoarea Asociației ,,Simfonia Florilor”, al cărei principal scop este promovarea în plan cultural-artistic a valorilor locale, regionale și naționale, a monumentelor și clădirilor istorice, prin organizarea de evenimente culturale (ateliere/expoziții florale, spectacole, serate, expoziții, simpozioane).
,,Asociația își propune ca prin activitățile sale să promoveze și să crească gradul de conștientizare în rândul marelui public asupra valorilor de patrimoniu local, obiectivelor istorice, mai ales din județul Bacău. De asemenea, dorim să scoatem în evidență importanța lor culturală, starea lor de conservare și să reactivăm aceste obiective, prin integrarea lor într-un circuit cultural activ. Tot în acest scop, asociația noastră desfășoară programe educative speciale, adresate copiilor și adolescenților, în vederea promovării în rândul acestora a valorilor autentice și bunului gust”, a spus Lucia Pădurariu, care mai este și creatoarea brandului ,,Rendez-Vous cu flori”, atelier de creație florală by Lucia Pădurariu.
Informații suplimentare pot fi obținute la lucia.padurariu@gmail.com, precum și la numărul de telefon 0745 566 664.
Foto: Pagina de Facebook ,,Castel Ghika – Dofteana”, din colecția artistului plastic, Mihai Baran.

Turist în județul Bacău: Ansamblul Curții Domnești, municipiul Bacău Material realizat de Romulus Dan Busnea și Olivian Darie

Este format din ruinele vechii Case Domnești, ruinele Turnului locuință (menit să adăpostească corpul de pază) şi Biserica „ Precista”, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”. A fost reședință a lui Alexandru Vodă, fiu al lui Ștefan cel Mare, în perioada 1481 – 1496, când aici a fost centrul administrativ, de control și de organizare al Țării de Jos. Voievodul sfânt al Moldovei a ales Bacăul pentru construcţia Reşedinţei domneşti, întrucât acesta era un centru comercial, nod al drumurilor comerciale spre Transilvania şi Ţara Românească. Misiunea lui Alexandru era să rezolve problemele pe care tatăl său, domnul Moldovei, nu ar fi avut timp să le trateze de la Suceava. Ruinele construcţiilor din Curtea Domnească au fost investigate , mai apoi au fost amenajate muzeistic (1973). Ansamblul a fost restaurat în 1991, 2003 – 2004.
Mărturia ruinelor
,,După înființarea Muzeului de Istorie, în 1959, Iulian Antonescu, împreună cu o echipă restrânsă de colaboratori, a început în 1967 o serie de săpături arheologice în jurul bisericii. Datele istorice consemnau existența acestor clădiri. Curtea domnească este menţionată pentru prima dată la 20 aprilie 1491, când Ştefan cel Mare închina Mănăstirii Tazlău un sat `ascultător de curţile de la Bacău`. Așa au fost descoperite zidurile subterane, care coboară la peste 2 metri adăncime, ale pivniței compuse din două încăperi, cu o boltă intactă și stâlpii de piatră. Ruinele turnului-locuinţă au fost descoperite după săpăturile efectuate în 1985 – 1986. Conform specialiştilor, turnul avea probabil rolul de a supraveghea întreaga zonă central-estică a oraşului şi drumul comercial de pe Valea Bistriței și Valea Siretului. Acesta ar fi fost adăpost și pentru cei cei care făceau parte din corpul de pază al Curţii Domneşti. Printre dărâmături, în ultimul strat arheologic, cercetătorii au descoperit un dinar emis la 1517 de Ludovic al II-lea al Ungariei, motiv pentru care s-a presupus că edificiul numit astăzi `Casa „Domnească` a fost distrus în vremea Voievodului Ştefăniţă sau în prima domnie a lui Petru Rareş. Ansamblul Curții Domnești din Bacău este împrejmuit de un gard de zid și piatră de munte și de o intrare monumentală tot din zid, cu porți simple din lemn”. (Fragment din articolul ,,Singur printre ruine”, de Ioan Bîșcă, Deșteptarea, 25 octombrie 2017).
Biserica ,,Precista” a fost construită de Alexandru Voievod, între anii 1489 – 1491, din piatră și cărămidă, în stilul specific epocii ștefaniene. Acesta a dăruit proprietăți și bunuri materiale lăcașului sfânt. În timpul expediţiei întreprinsă în Moldova de sultanul Soliman Magnificul, la 1538, pentru scoaterea din domnie a lui Petru Rareş, Casa domnească, Turnul de apărare şi celelate anexe au fost incendiate. În acest sens stau mărturie investigațiile arheologice desfăşurate la Casa domnească, între anii 1970 – 1973. În secolul XVII, s-au făcut catapeteasma și ușile împărătești și s-au pictat icoanele în stilul renașterii. În veacurile XVIII – XIX, biserica a fost completată cu icoane și s-au făcut adaosuri arhitectonice, pierzându-și forma inițială. Ultima restaurare a bisericii, când s-au efectuat lucrări de mare amploare, a avut loc între anii 2001 – 2004, când au fost restaurate şi ruinele Casei voievodale şi ale Turnului de apărare a Curţii domneşti. Biserica a fost resfinţită la 27 iulie 2004, în anul în care s-au împlinit 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.
Acces: drumul European E85, str. 9 Mai, nr. 48, vizavi de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”
Program vizitare: luni – joi: 7.00 – 17.30; vineri – duminică: 7.00 – 18.00
Contact: tel. 0786 294 623
Proiect realizat în colaborare cu ziarul ,,Deșteptarea”

Turist în județul Bacău: Muzeul Național George Enescu – Secția sat Tescani, comuna Berești-Tazlău Material realizat de Romulus-Dan Busnea și Olivian Darie

Secţia muzeală „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” din satul Tescani este amplasată în fostul conac al renumitei familii boiereşti Rosetti-Tescanu şi are statut de monument istoric. Edificiul a fost construit între 1880 – 1898, într-un frumos parc dendrologic, situat într-o zonă colinară, în proximitatea satului Tescani, la 37 km de municipiul Bacău și la circa 12 km de municipiul Moinești.
Este și locul în care compozitorul George Enescu, și-a dorit să fie înmormântat. După întâlnirea Marucăi Cantacuzino (născută Rosetti-Tescanu) cu George Enescu, în 1909, marele muzician a venit aici deseori (între 1917 – 1946), lăsându-se inspirat de frumuseţea peisajelor. Bunăoară, la Tescani a definitivat capodopera sa lirică ,,Oedip”, pe care a dedicat-o Marucăi. În 1947, Maria Rosetti-Enescu a donat statului român casa şi terenul de 33 de ha, incluzând parcul şi livada, cu condiţia ca aici sa fie găzduiţi artişti. Casa a fost restaurată în 1970, păstrându-se o bună parte din mobilierul original şi pianul la care lucra Enescu. În 1980 a fost inaugurată ,,Casa Memorială Rosetti – Enescu” din incinta imobilului principal, devenită, în1990, Centrul de Cultură Tescani, apoi din 1993, Centrul de Cultură ,,Rosetti Tescanu – George Enescu”. Din anul 2007, Casa memorială din Tescani este secţie a Muzeului Naţional ,,George Enescu”.
Cuvinte memorabile
,,Cultura va trăi. Prea mare e patrimoniul ce l-au acumulat atâtea secole de trudă și de credință pentru a face dintr-o dată tabula rasa din tot ce am strâns și asimilat. Impasuri a mai avut omenirea. Și le-a răzbit pe toate cu o vitalitate eroică. Nu-i va lipsi curajul nici de data aceasta. Trebuie să credem și vom învinge”. (George Enescu, 1934)
,,Într-o lume a schismelor, a debusolărilor, a degradărilor, înainte de toate, morale, pe care le aduce lupta pentru existenţă şi supravieţuire, George Enescu a fost un mândru exemplar de statornicie morală, a fost mesagerul unui cod moral, unei atitudini încărcate de demnitate, unei poziţii politice fără umbră de compromisuri oportuniste, atitudine ce ne poate ajuta în descifrarea unora din laturile creaţiei sale, după cum poate fi un model de comportare pentru orice intelectual contemporan”. (Garabet Ibrăileanu – „Criteriile moral-politice ale lui Enescu”)
,,Enescu stăpânea întreaga paletă a componisticii. Ştia să orchestreze precum Richard Strauss. De asemenea, ca solist, avea o sonoritate incredibilă alături de orchestră. Şi, în plus, cunoştea tehnica tuturor instrumentelor. A fost un pianist extraordinar! Pot spune că eram uneori invidios pe el: cânta chiar mai bine decât mine! A fost un pianist magnific, ca sa nu mai vorbesc de valoarea sa ca violonist”. (Arthur Rubinstein)
Acces
DN2G (care leagă Moineștiul de Bacău), sat Tescani, str. Dumitru și Alice Rosetti Tescanu, nr. 9, comuna Berești-Tazlău
Program de vizitare: marți-duminică, orele 10:00 – 17:00; acces gratuit în data de 26 a fiecărei luni
Contact: Telefon fix: 0234 353 545; telefon mobil: 0751 257 724 și 0751 132 403 (disponibile între orele 10:00 – 17:00
Proiect realizat în colaborare cu ziarul ,,Deșteptarea”.

O vizitatoare de seamă a Slănicului-Moldova, printre realizatorii uneia dintre cele șapte minuni ale lumii moderne Material realizat de Romulus-Dan Busnea

Din ziarul ,,Curierul Slănicului Moldovei”, nr. 10, marți, 14 august 1912 (prezentat în premieră sub forma unui serial online pe www.desteptarea.ro și www.turism-bacau.ro), aflăm că pe Lista vizitatorilor stațiunii Slănic-Moldova sosiți între 28 iulie – 5 august 1912 și cazați la hotelul ,,Racoviță” (la poziția cu numărul șapte din listă), a figurat și celebra chimistă Margareta Poni (1889 – 1973), fiica savantului Petru Poni, fondatorul Școlii românești de chimie.
Pe atunci, stațiunea Slănic-Moldova era considerată ,,cel mai însemnat loc de băi din țară, principala localitate climaterică, de aer și odihnă din Moldova, socotită un Aix-les Bains al României, unde își dau întâlnire toți acei care doresc să petreacă cu folos timpul de vacanță”.
Iar pe lângă instalațiile noi de tratament, posibilitățile de relaxare și distracție erau dintre cele mai diverse și mai atractive: drumeții prin împrejurimi, serbări dansante, petreceri, concerte, teatru și cinematograf, jocuri sportive și de noroc, muzică militară și orchestre civile.
Din echipa sculptorului care a realizat cunoscuta statuie „Hristos Mântuitorul” de la Rio, a făcut parte și Margareta Poni, alături de Gheorghe Leonida
Persoană extrem de instruită, prof. univ. dr. Margareta Poni a fost licențiată nu doar în chimie, ci și în muzică și sculptură, la Paris, precum și în drept, la Universitatea din Iași.
Inițial, aceasta a urmat la Paris, Conservatorul de Muzică și Școala de Arte Plastice – Sculptură, fiind unul dintre membrii echipei sculptorului Paul Landowski, care a realizat statuia lui „Hristos Mântuitorul” din Rio de Janeiro (Brazilia), alături de un alt sculptor român, Gheorghe Leonida.
Printre puținele persoane, dacă nu chiar singura, care a scos în evideță aspectul mai sus menționat, cel referitor la talentul artistic al Margaretei Poni și la contribuția sa la realizarea statuii de la Rio, a fost prof. univ. dr. Ion Sandu, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Astfel, cu ocazia aniversării a 32 de ani de la deschiderea pentru public a Muzeului ,,Poni-Cernătescu” din Iași și a 50 de ani de la moartea reputatei chimiste, profesorul ieșean a prezentat în detaliu viața Margaretei Poni și a familiei sale, evidențiind meritele notabile ale fiecărui membru. El a a vorbit despre începutul carierei Margaretei Poni, care a călcat pe urmele tatălui său și a devenit chimistă, ca și despre calitățile sale artistice, care au făcut ca aceasta să urmeze și Școala de Sculptură de la Paris, ,,fiind unul dintre autorii mulajului și sculpturii `Hristos Mântuitorul`, din Rio de Janeiro, sculptând mâinile și bustul, în timp ce chipul lui Iisus a fost sculptat de Gheorghe Leonida” (articolul ,,Margareta Poni, comemorată la Muzeul `Poni-Cernătescu` din Iași, de Gabriela A. Rusu, publicat pe site-ul ,,cuzanet.ro”, 18 noiembrie 2023, la https://www.cuzanet.ro/academic/general/margareta-poni-comemorata-la-muzeul-poni-cernatescu.html).
Statuia pe care și-au pus amprenta cei doi artiști români, una dintre minunile lumii moderne
Faimoasa și impunătoarea statuie de la Rio, reprezintă nu doar un simbol al orașului brazilian, ci și un simbol global al creștinismului, lucrarea fiind considerată una dintre cele șapte minuni ale lumii moderne (din 2007). Aşezată pe vârful muntelui Corcovado, statuia are o înălţime de 30 de metri (38 metri împreună cu soclul), o deschidere la nivelul braţelor de 28 de metri și o greutate de de 1. 145 de tone (din care doar capul are 30 de tone), monumentul fiind planificat cu ocazia aniversării a 100 de ani de la declararea independenței Braziliei. Statuia lui Iisus este situată deasupra mării, într-un cadru deosebit de pitoresc, astfel încât poate fi observată din toate părţile oraşului.
Proiectul statuii a fost iniţiat de doi brazilieni, inginerul Heitor da Silva Costa şi pictorul Carlos Oswald. Însă cei care au realizat statuia au fost sculptorul polonez Paul Landowski şi echipa sa, din care au făcut parte și cei doi sculptori români. Lucrările au durat nouă ani, din 1922 până în 1931. În soclul statuii se află o capelă, unde pot intra 150 de persoane și unde sunt celebrate căsătorii și botezuri.
Cele șapte minuni ale lumii moderne sunt: Marele Zid Chinezesc (China), Colosseumul de la Roma (Italia), Obiectivul arheologic de la Petra (Iordania), Palatul ,,Taj Mahal” (India), Statuia ,,Iisus Mântuitorul” de la Rio de Janeiro (Brazilia), Ruinele incașe de la Machu Picchu (Peru) și Piramida ,,Chichén Itzá” (Mexic).
Margareta Poni, savantă de renume
Chimistă renumită, pedagog, cercetătoare și fondatoare a Filialei Iași a Academiei Române și membră fondatoare a Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași, Margareta Poni a lăsat o amprentă deosebită în istoria științei și educației. Astfel, pentru întreaga sa activitate didactică și de cercetare desfășurată timp de aproape patru decenii, a fost distinsă cu titlul de ,,Profesor Emerit”. În 1971, Margareta Poni și-a donat casa Consiliului Popular al orașului Iași, cu scopul de a fi organizată ca muzeu memorial dedicat familiei Petru Poni.
În prezent, muzeul poartă numele „Poni-Cernătescu” și face parte din Complexul Național Muzeal „Moldova” din Iași.
Sursa foto: Margareta Poni (fotografie montată pe support de lemn), site-ul ,,clasate.cimec.ro” (Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național). Deținător: Muzeul Științei și Tehnicii ,,Ștefan Procopiu”, Iași; Statuia ,,Hristos Mâtuitorul”, Arne Müseler / www.arne-mueseler.com, cf. Wikipedia; www.okazii.ro

 

Primul serial online din România dedicat primului ziar care a apărut într-o stațiune românească, la episodul cu numărul 60! Material realizat de Romulus-Dan Busnea

Binecunoscută pentru efectele curative ale izvoarelor sale minerale, pentru aerul ozonat și frumusețile naturale unice, stațiunea Slănic-Moldova a fost și în vremurile de odinioară, una dintre cele mai căutate, mai apreciate și mai promovate stațiuni balneare din țară și din străinătate.
Un proiect pentru istoria stațiunii și jurnalismului românesc
Proiectul ,,Ziarul Curierul Slănicului-Moldova” – principalul promotor al imaginii stațiunii Slănic-Moldova în perioada de dinainte și de după prima mare conflagrație a lumii”, demarat în luna iulie 2022 și dedicat binefacerilor acestei stațiuni, ajunge în zilele următoare la episodul cu numărul 60, iar acesta își va continua parcursul, urmând să fie finalizat în această vară, adică prin iulie – august 2024, împreună, cel mai probabil și cu o carte evocatoare în acest sens.
Proiectul este inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), prin persoana inspectorului de specialitate și publicistului, Romulus-Dan Busnea, cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și ziarului ,,Deșteptarea”.
Pe această cale, aș dori să adresez mulțumiri, în primul rând și în mod special, BCU Iași, care a pus la dispoziție toate numerele care există în colecțiea ziarului ,,Curierul Slănicul-Molodvei”, BCU Cluj, care a completat colecția cu alte câteva numere pe care le deține, SPJPTCAS Bacău, pentru susținerea proiectului, ziarului ,,Deșteptarea”, care publică serialul cu toată generozitatea, tuturor celor care apreciază și susțin un astfel de demers.
Și nu în ultimul rând, cititorilor, ca și fondatorului și redactorului Curierului, gazetarul ieșean, M. Miereanu, cel care merită din plin recunoștința noastră veșnică, pentru că a făcut posibilă această frumoasă și inedită poveste…
,,Curierul Sănicului-Moldova”, primul ziar care a apărut într-o stațiune din România, scurtă prezentare
Cunoașterea și promovarea stabilimentului balnear de la Slănic-Moldova s-a realizat cum nu se poate mai bine, prin intermediul ziarului ,,Curierul Băilor Slănic”, care a văzut lumina tiparului în 26 iunie 1897, cu 125 de ani în urmă ! În acel an, între 26 iunie – 7 august apar 8 numere (la prețul de 10 bani ziarul), urmând a se continua în acest mod în următorul sezon balnear, dar intenția nu poate fi materializată decât în iulie 1903, dată de la care ziarul se va tipări cu titlul ,,Curierul Slănicului-Moldova”. Astfel, pe o perioadă de 14 ani (1897, 1903, 1904, 1905, 1906, 1907, 1908, 1909, 1910, 1912, 1913, 1915, 1916 și 1932) s-au editat în fiecare sezon estival, între 4 și 11 numere, tipărite la Iași. Redacția ziarului își avea sediul în incinta unor hoteluri din stațiune și era condusă, la doar 22 de ani, de M. Miereanu (pseudonimul lui Iacob Moses Hönig, născut în Iași la 13 mai 1875), proprietar și redactor fondator al Curierului, colaborator la ziarul ,,Universul”, dar și unul dintre fondatorii ,,Cercului Ziariștilor Profesioniști” din Iași (1922). În fapt, ziarul s fost și rămâne un model peste timp de promovare a turismului balnear din „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.
Raportată la greutățile inerente editării unei publicații locale în acele vremuri, apariția ziarului ,,Curierului Slănicului-Moldova” rămâne în istoria gazetăriei noastre, ca un act de curaj și abnegație, susținut cu eforturi și sacrificii, pe care numai înfocați admiratori ai stațiunii l-ar fi putut îndeplini și duce la bun sfârșit…
Apreciată ca atare, așa cum avea să semnaleze elogios presa vremii, această minunată publicație de sezon a fost prezentată ca ,,singurul ziar ce apare într-o stațiune balneară a României” (fapt consemnat în gazetele ,,Adevărul”, ,,Țara”, ,,Secolul”, ,,Epoca” etc). De menționat este faptul că de-abia în 1931 este tipărită la București, o publicație dedicată stațiunilor din întreaga țară, intitulată ,,Curierul băilor, stațiunilor turistice și turismului”, cu apariții în cursul sezonului balnear și bilunare în restul anului.
Și iată că, în vara anului 1897, pe când așezământul era administrat de Epitropia ,,Sfântul Spiridon” din Iași, vilegiaturiștii aflați în stațiunea Slănic-Moldova luau cu asalt chioșcul cu ziare, unde era expus primul număr al publicației ,,Curierul Băilor Slănic”, bisăptămânal subintitulat ,,Jurnal dedicat vizitatorilor”, ziar cu o existență estivală, redactat în patru pagini (format 32 x 24 cm). Pe atunci, trei luni pe an, respectiv iunie, iulie și august, aproape o mie de vizitatori căutau alinarea suferințelor bând apă de la cele zece izvoare minerale, câte se captaseră la acea dată.
În paginile ziarului, adevărate file de istorie, au rămas înscrise, pe lângă preocupările care ne oferă ambianța ,,romantescă” a Slănicului din ,,la belle epoque”, și variatele creații literare ale scriitorilor Wilhelm de Kotzebue (care descrie pentru prima oară stațiunea într-o călătorie pe care a făcut-o aici pe la 1856), Costache Conachi, Nicu Gane, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, N. A. Bogdan, Costache Negri, Alexandru Vlahuță, care au semnat ani de-a rândul în paginile Curierului.
În primele numere apărute în 1897, ziarul ,,Curierul Băilor Slănic” prezintă un istoric al dezvoltării stațiunii și descrie izvoarele minerale de aici, cu proprietățile lor chimice și fizice.
De asemenea, cititorilor li s-a pus la dispoziție și un ,,Raport medical despre stagiunea balneară la băile de la Slănic din Moldova pe anul 1896”, întocmit în fiecare an pentru Epitropia ,,Sfântul Spiridon” din Iași, de către dr. Ludovic Russ junior, medic primar la Spitalul ,,Sf. Spiridon”, epitrop al Spitalului de copii „Caritatea”, medic diriginte al stațiunii balneare Băile Slănic-Moldova și profesor de clinică medicală la Facultatea de Medicină din Iași. Și tot ,,Curierul Băilor Slănic” ne informează despre concertul muzicii Regimentului 4 Roșiori, în Chioșcul de Muzică din fața Cazinoului (finalizat în 1894). Jurnalul mai insera în paginile sale, după modelul ziarelor similare din stațiunile balneare reputate ale Europei Occidentale, lista tuturor vizitatorilor ,,nefăcând nicio omisiune”, informații despre metodele terapeutice, apele, flora și fauna stațiunii, condițiile de cazare și agrement cu tarifele lor, programul manifestărilor culturale și al excursiilor în zonă, poezii, epigrame, cronici rimate, intreviuri, eforii și filantropii Slănicului, publicitate etc.
Mai târziu, rubricile ziarului devin mai variate și mai interesante: ,,Reportagiul Slănicului”, ,,Slănicul Medical”, ,,Crâmpeie din viața Slănicului”, ,,Știri din Slănic”, ,,Vizitatorii băilor Slănic”, ,,Păreri din Slănic”, ,,Ecouri”, ,,Viața și farmecul Slănicului”, ,,Clipe vesele”, ,,Teatrul din Slănic”, ,,Simpatiile noastre”, ,,Anecdote balneare” etc.
Renumele internațional al Slănicului Moldova, la care a contribuit în mare măsură și acest ziar, poate fi apreciat după numărul mare de oaspeți străini veniți din Paris, Londra, Viena, Milano, Florența, Port-Said etc. Și pe bună dreptate, redactorul-șef al ziarului, M. Miereanu, sublinia cu mândrie și satisfacția unei misiuni sacre îndeplinite, în editorialul ,,După 30 de ani”, apărut în numărul festiv din 26 iulie 1932: ,,Timp de 14 ani, fără întrerupere, ziarul nostru și-a făcut conștiincios datoria, contribuind la înălțarea celei mai frumoase stațiuni din România, Slănicul Moldovei…”
De la povestirile inegalabilului Ion Creangă, care a vizitat în câteva rânduri stațiunea, de la consemnarea primului concert public susținut de George Enescu în parcul stațiunii, pe când încă nu împlinise nouă ani, a momentelor războiului și apoi la renașterea și dezvoltarea stațiunii, la binefacerile izvoarelor minerale, la bogata activitate cultural-artistică desfășurată în Slănic-Moldova, ziarul a preamărit acest minunat colț de rai. O tradiție, care, după câteva încercări de după 1990, ar trebui reînviată, spuneam eu cândva…
Premoniția din 1912 a redactorului-șef al Curierului s-a adeverit!
În articolul ,,Slănicul de Ieri și de Azi…”, din Curierul Slănicului-Moldova, Nr. 7, Anul X, Marți, 24 iulie 1912, la finalul său, redactorul-șef și fondatorul ziarului, M. Miereanu, spunea: ,,Ca mâine ne vom duce și noi din Slănicul de azi; în anul 2022, niciunul dintre toți aceștia care se plimbă pe-aici voioși, în bătaia luminilor de seară, nu va fi decât ceea ce este azi, serdarul Mihălucă… Slănicul de peste ani nu va semăna poate, cu Slănicul de astăzi, mai mult decât seamănă cel de azi cu cel de ieri. Toate se vor fi schimbat, în bine firește, tot în mai bine, toate până la rândurile cu care cronicarul de atunci va scrie și el câteva rânduri de aducere aminte, că peste Slănicul serdarului Mihălucă a mai trecut un veac și unsprezece ani, peste veacul și cei unsprezece ani la care suntem acum!”
Mențiune: dacă ne raportăm la anul 1800 ca dată a descoperirii primului izvor mineral, așa cum greșit apărea în ziar (1801 fiind cel conform datelor istorice), prezicerea lui Miereanu este corectă, întrucât în 1912 se făceau 111 ani de la 1800, iar în 2022, alți 111 ani, de la 1912. În realitate însă, sunt 110 ani, nu 111, dar premoniției lui Miereanu i se poate acorda această marjă de eroare!
Așadar, vrednicule coleg de breaslă, premoniția ți-a fost împlinită, iar munca ta, de ani și ani de zile, îți este acum răsplătită și pe veci recunoscută!
Deci, fie la 111, fie la 110 ani de la 1912, am redescoperit acest ziar și am pornit un serial online (unic în România), care oglindește rolul extrem de important pe care ,,Curierul Slănicului-Moldova” l-a avut, pe toată durata apariției sale, în scrierea istoriei și promovarea acestei minunate stațiuni. Fiecare număr al ziarului a fost adaptat, adnotat și completat, într-o reconstituire istorică, nu doar pentru trecutul, dar și pentru viitorul acestei minunate stațiuni pe care o îndrăgim cu toții, Slănicul-Moldovei…
În loc de încheiere
Raportată la greutățile inerente editării unei publicații locale în acele vremuri, apariția ,,Curierului Slănicului-Moldova” rămâne în istoria gazetăriei noastre ca un act de curaj și abnegație, susținut cu eforturi și sacrificii, pe care numai înfocați admiratori ai stațiunii l-ar fi putut îndeplini și duce la bun sfârșit…
Sperăm ca povestea acestui ziar să vă redescopere plăcerea lecturii publicațiilor din trecut și să reușească să vă introducă în atmosfera tihnită, plină de armonie și binefaceri dintre cele mai diverse, care a caracterizat Slănicul-Moldovei, într-una dintre cele mai frumoase perioade ale existențai sale, La Belle Epoque…
Serialul poate fi urmărit pe site-ul SPJPTCAS Bacău, www.turism-bacau.ro și pe site-ul ziarului ,,Deșteptarea”, www.desteptarea.ro.
Așadar, urmăriți-ne, povestea continuă!

Și în 2024, stațiunea Slănic-Moldova rămâne una dintre cele mai căutate destinații balneare Material realizat de Romulus-Dan Busnea

Într-un recent sondaj realizat și publicat de ,,SpaSeekers.com” (platforma celei mai mari agenții SPA din Marea Britanie), sunt prezentate cele mai solicitate destinații Spa din lume și în tendințele pe 2024, pe baza cercetărilor și datelor de căutare Google, efectuate și înregistrate în decembrie 2023.
Turismul de sănătate, cu subcategoriile sale (spa&wellness, medical și balneo), ascendent în 2024
În cea de-a doua ediție a Raportului anual ,,SpaSeekers.com Spa Trends 2024” (,,Tendințe Spa pentru 2024”), platforma face o analiză aprofundată în lumea Spa&Wellness. Cercetarea a pornit de la primul ,,Raport privind tendințele Spa pe anul 2023” și, pentru al doilea an consecutiv, au fost analizate datele consumatorilor, pentru a dezvălui cele mai populare tratamente Spa și experiențe de relaxare. De asemenea, s-au purtat discuții zilnice cu experții care lucrează în Spa-urile partenere (inclusiv în cele din centrele balneare), pentru a dezvălui ce experiențe și tratamente vor fi cele mai solicitate în 2024. Iată și ce acoperă raportul: cele mai populare tratamente Spa pentru 2024; cele mai populare experiențe Spa 2024; locațiile din Marea Britanie rezervă cele mai multe locații Spa; locuitorii orașelor cheltuiesc cel mai mult pe vouchere Spa; ce Spa-uri sunt rezervate cel mai mult cu vouchere; cele mai căutate locații Spa din lume și în tendințele pe anul 2024, pe baza datelor din 2023 etc.
,,De la un masaj revitalizant și până la un tratament facial de lux, un tratament Spa poate fi modalitatea perfectă de a scăpa de stres și de a-ți oferi acel puțin `timp și pentru mine`. Având în vedere toate aceste terapii și experiențe Spa, din ce în ce mai ingenioase și mai minunate, care apar în fiecare an, am vrut să aruncăm o privire mai atentă asupra tratamentelor și experiențelor care au crescut în popularitate în 2024”, spun specialiștii paltformei ,,SpaSeekers.com”.
Clasamentul celor mai căutate destinații Spa din lume în tendințele pe 2024
Potrivit platformei ,,SpaSeekers.com” și pe baza analizei acesteia din decembrie 2023, România se află pe primul loc în lume și în tendințele căutărilor pe 2024, cu o creștere în 2023 de 233% a căutărilor față de aceeași perioadă din 2022, la mare distanță de Franța care ocupă locul 2 în clasament și care a înregistrat o creștere cu 120% a căutărilor.
Astfel, topul primelor 10 ocupante este următorul: România: +233% căutări, Franța: +120% căutări, Qatar: +85% căutări, Vietnam: +85% căutări, China: +84% căutări, Muntenegru: +84% căutări, Canada: +83% căutări, Bulgaria: +82% căutări, Nepal: +69% căutări, Polonia: +60% căutări, Tunisia: +60% căutări. Printre primele 20 de destinații se mai află Argentina: +56% căutări, Malta: +52% căutări, Maroc: +52% căutări, Croația: +51% căutări, Egipt: +51% căutări, Austria: +50%.
Stațiunea Slănic-Moldova, din nou printre primele destinații balneare din România
Potrivit unor site-uri de turism din România, cu privire la tendințele turismului de sănătate pe anul 2024, printre cele mai solicitate stațiuni balneare sunt Techirghiol, Băile Felix, Slănic-Moldova, Băile Herculane, Sovata, Tușnad, Govora, Călimănești-Căciulata, Covasna.
Așadar, stațiunea Slănic-Moldova se înscrie și în 2024, printre stațiunile balneare cele mai căutate din România, dar și din Republica Moldova sau Ucraina. Cadrul natural deosebit de pitoresc, calitatea și diversitatea izvoarelor sale minerale, creșterea capacității de cazare prin apariția de noi unități hoteliere, bazele de tratament și spa&wellness care acoperă tratarea și prevenirea unui mare număr de boli, posibilitățile variate de agrement, iată, câteva dintre atuurile care o mențin în topul preferințelor turiștilor.
În prezent, în județul Bacău figurează două stațiuni turistice de interes național, respectiv Slănic-Moldova și Târgu-Ocna și trei stațiuni de interes local: orașul Dărmănești, Zona Moinești Băi (municipiul Moinești) și Zona turistică a orașului Comănești.
(Sursa: ,,SpaSeekers.com”, la https://www.spaseekers.com/spa-insider/inspiration/spa-trends-2024/; ,,2024’s Most In – Demand Spa Locations Around The World” – ,,Cele mai solicitate locații SPA în tendințele pentru 2024, din întreaga lume”)