Un adevărat spectacol automobilistic pe macadam va putea fi urmărit la finele acestei săptămâni (3 – 4 august), cu ocazia probelor speciale care se vor desfășura în cadrul Raliului Moldovei – Bacău 2024, cea mai frumoasă etapă moldavă din Campionatul Național de Raliuri ,,Betano”, înscrisă în calendarul Federației Internaționale de Automobilism Sportiv.
La acest eveniment de anvergură, organizat de Team Adi Răspopa și Clubul Sportiv ,,Rally Spirit” Onești, cu sprijinul Consiliului Județean Bacău, Primăriei Municipiului Bacău, Primăriei Moinești și Federației Române de Automobilism Sportiv (FRAS), sunt prezenți sportivi din toate colțurile țării, care se vor alinia la start pentru a-și trece în palmares cele mai bune rezultate și clasări pe podium.
Întrecerea automobilistică din acest an se desfășoară în jurul municipiilor Moinești și Bacău și măsoară un total de 324,13 km, din care 118,97 km de Probe Speciale, iar festivitatea de premiere va avea loc în Piața Tricolorului din Bacău.
Raliul Moldovei Bacău are o istorie de 14 ani, competiția băcăuană fiind organizată pentru prima dată în 2011 de către o echipă dornică și determinată să promoveze această zonă prin adăugarea Bacăului pe harta raliurilor. ,,În toți acești ani raliul și-a câștigat renumele prin organizarea deosebită și fără cusur, devenind una dintre cele mai bune și apreciate etape naționale, dar și internaționale în cadrul European Rally Trophy. Datorită parteneriatului dintre Raliul Moldovei și autoritățile publice județene și locale și, de asemenea, efortului echipei pe care Adi Răspopa a construit-o, raliul s-a desfășurat an de an fără întrerupere, spre bucuria fanilor și a echipajelor participante. Drumurile de macadam, dure pe alocuri, au conturat unele dintre cele mai tehnice și spectaculoase Probe Speciale pe care România le poate avea în Campionatul Național de Raliuri. Raliul Moldovei Bacău i-a avut la start pe cei mai buni piloți din România, Turcia, Bulgaria, Franța, Ungaria și Italia, edițiile precedente fiind cucerite de mai multe naționalități, dovada stând și lista câștigătorilor edițiilor precedente”, se arată pe site-ul FRAS.
Astfel, Team Adi Răspopa, alături de partenerii tradiționali ai Clubului Sportiv ,,Rally Spirit” au ales să ducă mai departe Raliul Moldovei, păstrând standardele înalte de organizare pe care și le-a impus inițiatorul acestui eveniment, mult regretatul pilot de raliuri, oneșteanul Adi Răspopa.
Cei ce nu pot ajunge la probele raliului nu trebuie însă să-și facă griji, întrucât organizatorii s-au îngrijit și de acest aspect, motiv pentru care competiția va fi transmisă în direct pe canalele TVR3 și TVR Iași.
Zilele orașului Comănești 2024 Material realizat de Romulus-Dan Busnea
Orașul Comănești va îmbrăca straie de sărbătoare, timp de patru zile (1 – 4 august), cu ocazia manifestărilor care se vor desfășura sub genericul „Zilele orașului Comănești 2024”.
Programul evenimentului (în foto-afișe), unul deosebit de bogat și divers, va cuprinde, printre altele, un ceremonial religios închinat eroilor neamului, sărbătorirea familiilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie, competiții sportive de nivel național, un simpozion cultural-științific dedicat lui Dimitrie Ghika-Comănești, lansări de carte și spectacole cu artiști locali și naționali.
În fiecare zi, cu începere de la ora 17.00, pe scena de la ,,Galion” vor concerta cântăreți și formații artistice mult îndrăgite: Ansamblul Folcloric Profesionist ,,Busuiocul”, Vasilica Tătaru, Ansamblul Folcloric ,,Mugurașii”, Ștefan Enășel Romașcanu, Cristina Vasiu, Teodora Albu, Paula Florescu, Roberta Rață, Ansamblul Folcloric ,,Comăneștenii”, Robert-Olaru Dănuț, Anda Adam, Lora, DJ Sava & Adriana Onci, What`s Up, Profa Cool, Laura Haidău, Constantin Bahrin, Adrian Olaru, Antonia și Matei și mulți alții.
Primăria orașului Comănești vă invită să participați la activitățile cultural-artistice și sportive pe care le organizează cu ocazia acestei sărbători tradiționale.
Eveniment unic dedicat lui Ion Creangă, în amintirea vizitelor sale la Slănic-Moldova Material realizat de Romulus-Dan Busnea
La Hotelul ,,Venus” din stațiunea Slănic-Moldova, a avut loc, joi, 18 iulie, cea de-a doua ediție a Simpozionului ,,Pe urmele pașilor lui Ion Creangă la Slănic-Moldova”, de altfel și singurul eveniment al verii din România dedicat inegalabilului povestitor, unul dintre marii clasici ai literaturii române.
Așadar, într-o atmosferă cordială, asezonată cu nostalgia amintirilor din copilărie pe care Ion Creangă te face să le retrăiești în astfel de ocazii, intervențiile invitaților și ale unora dintre participanții la simpozion, au gravitat, cum era și firesc, în jurul momentelor mai importante și mai inedite din viața și opera scriitorului humuleștean. Spre încântarea unanimă și neuitarea lor…
De la ideea care a dat naștere acestui eveniment, bazată pe vizitele pe care le-a efectuat Ion Creangă la Slănic-Moldova pentru a se trata de mai vechiul său beteșug, la celebrele sale amintiri din copilărie evocate din perspectiva duios-nostalgică a maturității, până la fantasticul spectacol lingvistic oglindit în povestirile sale și repus în fragmente mai mici de vorbitorii invitați la această manifestare, totul s-a închegat și s-a derulat așa cum probabil și-ar fi dorit Creangă să fie…
Iar pentru că evocările au fost meritorii, trebuie să-i amintim aici pe cei care le-au prezentat cu profesionalism și multă dăruire: profesorul și scriitorul Petre Colăcel (Comănești), scriitoarea și poeta Daniela Vâlceanu (Drobeta Turnu-Severin), profesoara, scriitoarea și poeta Violeta Bobocea (Buzău), profesorul, graficianul și caricaturistul Leonte Năstase (Constanța), profesoara și scriitoarea Emilia Boghiu (Onești), scriitorul, istoricul și criticul literar Cornel Galben (Bacău), generalul de armată (rtr.) dr. Vasile-Jenică Apostol (Bârsănești – Bacău), poetul și publicistul Vasile Bele (Baia-Mare), profesorul, scriitorul și poetul Ștefan Epure (Onești), scriitorul și cronicarul umoristic Ion Moisă (Comănești, cu al său nelipsit proces-verbal de ședință), poeta și artista plastică Ionica Bandrabur (Slănic-Moldova, prezentatoarea evenimentului), jurnalistul și scriitorul Ion Moraru (Onești), memorialistul și publicistul Constantin Tudose (Cașin – Bacău), studentul Andrei Spoială (Onești), jurnalistul și scriitorul Romulus-Dan Busnea (Slănic-Moldova, inițiatorul evenimentului).
O prezență insolită a fost și cea a familiei de învățători, Mihai și Liliana Bălăoiu, de la Școala Gimnazială ,,Domnească” din Târgu-Neamț, care fiind găzduiți la Slănic-Moldova, au aflat din afișul-program despre manifestarea închinată lui Ion Creangă și astfel au participat la evenimentul cu pricina. Ba chiar au oferit și trei momente speciale, unul fiind susținut de însuși învățătorul Mihai Bălăoiu, care a găsit niște similitudini între domnia-sa și Ion Creangă, celelalte două momente fiind scurte filmări video cu fragmente din neuitatele ,,Amintiri din copilărie”, interpretate de două eleve ale școlii târgunemțene.
Dacă la toate acestea mai adăugăm și momentele muzicale susținute cu deosebită și înălțătoare trăire, de cantautoarea și poeta Geta Lipovanciuc (Chișinău), cantautorul de muzică folk, Constantin Chirilă (Comănești), de elevele Antonia Șilochi, Maria Iojă și Ștefania-Denisa Catană (membre ale Ansamblului Folcloric ,,Cireșica” din Slănic-Moldova), ca și inedita expoziție grafică dedicată lui Ion Creangă, a maestrului Leonte Năstase (care i-a și caricaturizat pe vorbitori), putem spune că am avut cu toții parte de un program bogat și divers, care merită și o ediție viitoare.
Au mai fost prezenți la simpozion: Roxelana Radu (Buzău), scriitoare și jurnalistă, membră a UZPR, redactor la revista „Caietele de Țintești” și realizator al emisiunii „Clubul artelor” la ,,Campus Tv Buzău; Cornel Galben, Bacău, scriitor, istoric și critic literar, jurnalist, redactor-șef al revistei ,,Cadran Cultural”, membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR)-Filiala Bacău; Alexandru Dumitru, Bacău, poet, membru fondator al Fundației Naționale ,,George Călinescu” din Onești, membru al USR-Filiala Bacău; Mihaela Băbușanu, Bacău, poetă și publicistă, membră a USR și UZPR-Filiala Bacău; Daniela Vâlceanu (Drobeta Turnu-Severin), poetă și publicistă; Dorina Stoica (Bârlad), poetă și scriitoare, membră a USR-Filiala Bacău; Limona Rusu (Suceava), poetă, inițiatoarea și organizatoarea simpozionului „Ion Grămadă”; Vasilica Mitrea, scriitoare, jurnalistă, președintă a Ligii Scriitorilor Dobrogeni, președintă a Ligii Scriitorilor din România – Filiala Constanța (LSR), organizator evenimente literare; Marian Bobocea (Buzău), poet; Tinca Tamaș (Bacău), poetă și artistă plastică; Ioan Bărbunțoiu (Onești), scriitor, membru USR-Filiala Bacău; Maria Vatavu (Comănești), scriitoare; Nicu Vatavu (Comănești), poet și artist plastic; Cătălin Dima, memorialist și istoric al comunei Mănăstirea Cașin; trio-ul feminin format din: Gabriela Potorac, Niculina Sfârlea și Maria Vereș, promotoare ale evenimentelor cultural-artistice din stațiune etc.
Cu ocazia manifestării, tuturor participanților le-au fost oferite diplome și materiale promoționale (tipărite și electronice/digitale), de către Primăria Slănic-Moldova și Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău.
Mulțumirile noastre se îndreaptă și către televiziunea ,,Exclusiv TV” din Onești, ca și primitoarelor gazde ale participanților la eveniment, Hotelul ,,Venus” și Vila ,,Pufu” din Slănic-Moldova.
Evenimentul a fost organizat de Primăria Slănic-Moldova.
Cu speranța că toate cele desfășurate i-or fi plăcut și marelui povestitor, aflat pe undeva, dincolo de nori, încercăm să anticipăm și o a treia ediție…
Iar noi, călcăm sfioși pe urmele pașilor lui Ion Creangă, care se pierd undeva în zare, de parcă a fost mai ieri, de parcă o fi fost chiar azi… Și poate o fi și mâine…
P. S. Filmul întregului eveniment poate fi urmărit pe pagina de YouTube a televiziunii Exclusiv TV, la https://www.youtube.com/watch?v=g5ARYNxc2Ac (prima parte) și la https://www.youtube.com/watch?v=gvdACamFvkg (partea a doua).
Continuă seria drumețiilor prin munții din județul Bacău Material realizat de Romulus-Dan Busnea și Olivian Darie
În scopul promovării traseelor turistice montane și a zonelor cu potențial turistic din județul Bacău, Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), invită iubitorii de drumeții pe un nou traseu montan aflat în curs de omologare, cu punctul de sosire în Vârful ,,Grindușu” din Munții Tarcăului, cel mai înalt vârf din județul Bacău (1.664 m).
Punctul de întâlnire și de plecare al participanților va fi Postul ,,Salvamont” din comuna Agăș, miercuri, 31 iulie, ora 8.00. Va urma apoi deplasarea cu mașinile spre satul Tărhăuși, comuna Ghimeș-Făget, de unde se va urca în Șaua/Pasul Hanului, o trecătoare din Munții Tarcăului, situată la granița județelor Bacău și Neamț. După ce mașinile vor fi lăsate în parcare, se va continua încă două ore de mers pe jos, pe traseul marcat cu triunghi galben, până pe Vârful ,,Grindușu”. Dupa o pauză binemeritată pe acoperișul județului Bacău, drumeția va continua pe traseul marcat cu triunghi albastru, iar după alte vreo 3 – 4 ore, se va ajunge pe Valea ,,Tărhăuși”, unde se va și încheia traseul.
Munții Tarcăului sunt așezați în nord-estul României, la exteriorul grupei centrale a arcului Carpaților Orientali, având o direcție generală de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, cale de aproximativ 65 de km (în zona axială – de-a lungul văilor Tarcăului și Asăului). Au o lățime medie de 40 km și ocupă o suprafață de circa 1810 km². Administrativ sunt așezați pe teritoriul a trei județe, Neamț și Bacău în principal, precum și o mică porțiune spre sud-vest, în Harghita.
Aceste drumeții necesită condiție fizică generală bună, echipament adecvat (încălțăminte cu talpă aderentă, pelerină de ploaie, rucsac, apă și alimente etc).
În cazul în care vremea va fi neprielnică, va fi anunțată amânarea drumeției pentru o dată ulterioară.
Pentru înscrieri și informații suplimentare, persoana de contact este Olivian Darie, inspector de specialitate în cadrul SPJPTCAS Bacău,
telefon 0740 431 276.
Serată interbelică la Castelul ,,Ghika” din Dofteana! Material realizat de Romulus-Dan Busnea
Sub genericul ,,Hai să ne-ntâlnim sâmbătă seară, iară!”, continuă seria seratelor interbelice, care au loc, în fiecare vară, la Castelul ,,Ghika” din Dofteana – Bacău. Aici, pe parcursul zilei de sâmbătă, 27 iulie, atmosfera plină de rafinament și eleganță din perioada interbelică va reînvia în cadrul unui eveniment de societate, care nu va fi doar despre dans și divertisment, ci și despre socializare, modă și etichetă, așa cum se petrecea în vremurile bune de altădată.
Așadar, ne vom întoarce în timp, pe acordurile romantice și pline de senzualitate ale tangoului, la un „ceai dansant”, împreună cu Liliana Nestor, care ne va dezvălui câte ceva din tainele ceaiului. Inedita călătorie muzicală va cuprinde un concert de tangouri interbelice, alături de Monica Opra și trupa ,,MoniAcustique”, unde „rolul” principal îl va deține bandoneonul – instrumentul specific tangoului argentinian, orchestrat de muzicianul Alexandru Nuca, în acompaniamentul aceleiași trupe, dar și al Alexandrei Elefterescu Tabacaru, la violoncel.
Rând cu rând, în șirul orelor dizolvate în timpul tivit cu povești fermecătoare, serata va continua cu ,,Parada rochiilor” oferită de Anca Ciliac și cu „Milonga”- o petrecere de tango argentinian, oferit cu pasiune și entuziasm de către ,,Tango Bacău” și invitații lor, într-o atmosferă plină de mistere și magie, așa cum este și acest minunat dans.
,,Continuând pe filon interbelic, toată această serată va fi încununată de o cină la castel, unde vom sorbi clipe din aripa vinului și vom depăna povești, care vor da strălucire serii prin dialog și socializare, totul pentru a picta amintiri în albumul sufletului. Și, pentru a avea o ținută completă, vă invităm să vă creați propriul accesoriu, o voaletă care să completeze dress-code, împreună cu Stanciu Ancuța Atelier. Iar istoria castelului și cea a familiei Ghika, povestea florilor de la castel, vor completa atmosfera de basm și magie a acestui loc încărcat de istorie, fiori și trăiri intense, unde se vor scrie și de-acum încolo, povești despre vechi și nou, trecut și prezent”, a spus Lucia Pădurariu, principalul organizator al evenimentului, promotor cultural și fondator al Asociației ,,Simfonia Florilor” și al Atelierului de creație florală ,,Rendez-Vous cu flori”.
Din programul evenimentului, aflat la cea de-a treia ediție, nu va lipsi degustarea și povestea unor faimoase vinuri, cu somelierul Sorin-Gabriel Ailenei, care este și călăuza tururilor ghidate de la Castelul ,,Ghika”, organizate cu prilejul diverselor evenimente, de Lucia Pădurariu, împreună cu partenerii și colaboratorii săi.
Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău este unul dintre partenerii media ai evenimentului de la Castelul ,,Ghika”.
Ziarul ,,Curierul Slănicului-Moldova” (65): Cel mai citit ziar din România elogiază binefacerile stațiunii Slănic-Moldova Material adaptat, adnotat și completat de Romulus-Dan Busnea
Continuăm prezentarea serialului dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului-Moldova” (din colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași și Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Balga” din Cluj-Napoca), primul din România care a oglindit viața unei stațiuni balneare și a promovat-o în chip strălucit. În fapt, un jurnal al stațiunii Slănic-Moldova, care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.
În acest episod, ,,Curierul Slănicului-Moldova”, Nr. 4, Anul XII, Marți, 14 iulie 1915.
Din sumarul acestui număr: Izvorul Nr. 1, izvorul regenerării; celebrul farmacist și savant, dr. Samuel Konya, în medalion, printre binefăcătorii Slănicului; oaspeți de rang înalt din cadrul Ministerului de Interne, la Slănic-Moldova; cel mai citit ziar din România, cotidianul bucureștean ,,Universul”, elogiază, pe drept cuvânt, stațiunea Slănic-Moldova.
Ca de multe ori, deosebit de aglomerat, șeful ziarului slănicean, M. Miereanu, reia o serie de articole publicate și în alte numere anterioare, poate și pentru faptul că, așa cum am mai spus-o, sunt mulți noi turiști, de la sezon la sezon, care nu au avut cum să le citească. ,,Slănicul și ispita străinismului”, ,,Străinii despre Slănic”, ,,Feruginoasele Slănicului”, sunt câteva dintre articolele publicate în numerele trecute ale ziarului, pe care le-am prezentat și asupra cărora nu mai e cazul să revin.
Așadar, intrăm în cuprinsul ziarului, unde întâlnim articole mai noi, sau cel puțin actualizate, unul dintre acestea fiind frumos înfățișat de către același, M. Miereanu, care scoate din nou în evidență, importanța izvoarelor minerale din stațiune, astăzi, cu vorbire despre Izvorul Nr. 1, pe care îl și numește în titlul articolului, ,,Izvorul Regenerării”. Acest material îi este dedicat prof. dr. Mihail Manicatide (1867-1954), ilustru medic pediatru, profesor la Facultatea de Medicină din Iași și la Facultatea de Medicină din București, considerat de altfel, fondatorul școlii științifice românești de pediatrie. La insistențele sale, lângă Spitalul ,,Sf. Spiridon” din Iași, sunt construite pavilioane destinate bolnavilor contagioși, adulți și copii, constituind nucleul a ceea ce va deveni mai târziu Spitalul ,,Izolarea”. În 1919, Mihail Manicatide a făcut parte din comisia universitară care a selecționat corpul didactic al nou înființatei Universități din Cluj. El a fost și unul dintre elevii lui Victor Babeș, realizând cercetări în domeniul meningitei cerebrospinale la copii și al seroterapiei tusei convulsive. Dar, iată ce scria autorul articolului, despre Izvorul Nr. 1, unul al regenerării:
,,L-am numit astfel, pentru că toată lumea care cunoaște Slănicul, știe să prețuiască Izvorul Nr. 1. Odinioară, o cupă din acest izvor băută din mâna vreunei vrăjitoare, însemna tămăduirea câștigată prin minunile mistice. Azi, sorbind apa acestui izvor, gândești la farmecele științei și înveți să prețuiești valorile ei multe și mari. Viața căutată altă dată în peșteri și cerșită unei făcătoare de minuni, azi o sorbi direct din cupă, căci puterile regenatoare se impart cu belșug din Izvorul nr. 1, cu undele-i spumegânde de viață și sănătate. Știința, stăpânitoare supremă, alungând multe dintre mistere, a întronat bogățiile, dând tuturora în posesiune, ceea ce este universal. Iar în timp ce șoaptele clare ale izvorului trimit în depărtări de văi sunetele melodioase ascunse în undele apei, din parc, partituri de fanfare sună marșul triumfal al omului care zilnic, cucerește tainele naturii. Izvorul Nr. 1 este izvorul regenerării. Binefacerile lui, știința încă nu le-a putut calcula, omul le simte însă… Și pe când cu toții ne căznim prin mijloace artificiale să ne măsurăm viața, natura, prin tainele ei, ne face s-o simțim!… De aceea, privind jocul straniu al undelor ce țâșnesc din izvoare și ascultând sunetele mistice pe care le scoate, mă gândesc la adâncimile de nepătruns ale tainelor universale”.
În prima pagină a acestui număr, apare în medalion, cu titlul ,,Binefăcătorii Slănicului”, figura ilustrului savant, dr. S. Konya, ,,printre primii, care prin analizele făcute, a stabilit proprietățile deosebite ale apelor minerale de la Slănic-Moldova”.
Despre Samuel Konya (1845-1940), chimist, farmacist, profesor și savant român de origine maghiară, scriam în episodul nr. 50 că s-a aflat printre primii chimiști care au studiat și au publicat studii chimice despre apele minerale de la Slănic-Moldova, Breazu (Iași), Bălțătești (Neamț), Strunga (Iași) etc. A participat activ la viaţa știinţifică a Societăţii de medici și naturaliști din Iași, a făcut parte din comisiile de redactare a taxei farmaceutice din 1909 și 1918, iar între 1905-1907 din comisia de redactare a Farmacopeei Române, ediţia IV-a. A fost membru și vicepreședinte al Societăţii farmaciștilor din România, membru al Societăţii germane de chimie, al Societăţii farmaciștilor din Austria, al Societăţii de climatologie din România ș.a.
Ca membru fondator, a fost ales vicepreședinte al societăţii anonime Industriile chimico-farmaceutice din Iași (1919), în mai multe rânduri consilier comunal, membru al Consiliului de igienă și al Camerei de comerţ și industrie Iași (Sursa: ,,Calendar de istoria farmaciei 2015”, de Farm. Pr. Maria-Gabriela Suliman, Ist. Antoaneta Lucasciuc, site-ul ,,farmacom.ro”, la https://farma.com.ro/articles/2015.4/PF_Nr-4_2015_Art-3.pdf, cf. Lipan V., ,,Dicţionar biografic de farmaciști români, vol. 2, Konya, Samuel”, Editura. Farmaceutică, București, 2011, p. 66-68).
Efectul terapeutic al apelor minerale de la Slănic-Moldova a fost obiectul cercetării lui Samuel Konya, ani la rând, timp în care a promovat intens dezvoltarea unei baze de terapie în această stațiune. Fratele lui Samuel Konya, Karl, era de asemenea un reputat chimist și farmacist. Acesta a ocupat funcția de farmacist șef al Epitropiei Spitalului ,,Sf. Spiridon”, cercetările sale fiind orientate spre aplicațiile chimiei în medicină (,,Samuel Konya, celebrul farmacist al Iașilor de altădată”, site-ul Iași multicultural la,
https://www.iasimulticultural.ro/index.php/poi/Personalitati-SamuelKonya-celebrulfarmacistalIa-ilordealt-dat-130).
Iată că, în urma cercetărilor asupra izvoarelor de la Slănic-Moldova, încheiate în 1879, dr. Samuel Konya, publică în anul 1881, în limba română la Iași și în limba germană la Viena, o importantă lucrare, intitulată „Cercetări și analize asupra apelor minerale de la Slănic”, susținând apele minerale din Moldova la Expoziția internațională de balneologie de la Frankfurt pe Main, din același an, unde izvoarele de la Slănic-Moldova au fost distinse cu medalia de argint! (Lipan V., ,,Istoria farmaciei române în date”, București, Ed. Farmaceutică, 2009, p. 108”, cf. site-ului MedicHub, la https://medichub.ro/reviste-de-specialitate/farmacist-ro/repere-farmaceutice-de-a-lungul-istoriei-iv-id-172-cmsid-62).
Potrivit tezei de doctorat a prof. Lavinia Misăilă (slăniceană timp de câțiva ani buni), intitulată ,,Studiu privind calitatea, importanța și posibilitățile de valorificare a apelor minerale din zona Slănic-Moldova”, susținută la Universitatea ,,Vasile Alecsandri” din Bacău, în 2023, dr. Samuel Konya mai publică în 1895 o lucrare despre izvoarele de la Slănic-Moldova, intitulată ,,Apele de la Slănic, Critica recentelor analise chimice asupra izvoarelor minerale No. I și No. III de la Slănic (Moldova)”. În continuarea lucrării de doctorat, autoarea mai arată că ,,într-un raport al dr. C. Istrati, asupra inspecțiunei făcută stabilimentelor balneare din țară și prezentat directorului general al serviciulul sanitar, publicat în Monitorul Oficial din mai 1888, apele de la Slănic-Moldova încep a fi exploatate în sticle de dr. Konya de la lași, care a umplut 8.000 de sticle în anul 1887”. (Sursa: https://old.ub.ro/files/scoala-doctorala/Teze/Darie/REZUMAT_TEZA___Darie_Misaila_Lavinia.pdf)
În plin sezon estival, continuă și în această lună, vizitele unor înalți demnitari ai statului, printre aceștia numărându-se acum, dl C. Dimitriu, secretarul general al Ministerului de Interne, însoțit de generalul Anton Berlescu, inspectorul general al Jandarmeriei Rurale și căpitanul Alexandru Dobrescu, șef al Cancelariei din cadrul aceluiași minister. ,,Domniile lor au fost oaspeții Slănicului, unde au admirat frumusețile naturale ale localității și bogația instalațiilor de tratament ale băilor”, se arată la rubrica ,,Informații”.
Din căutările mele, am aflat câteva lucruri interesante despre Anton Berlescu, care între 1908 și 1917 a îndeplinit funcția de inspector general al Jandarmeriei Rurale, mai întâi având gradul de colonel, după care a fost avansat general de brigadă, la 10 mai 1913. Având ca ajutor pe lt. col. P. Casianu, pe cpt. Alexandru Dobrescu, ca șef al Cancelariei şi pe cpt. intendent Constantin Lobei, ca şef al Serviciului Administrativ, generalul Berlescu este cel care a adus noi modificări asupra Legii Jandarmeriei Rurale, întărind posturile de jandarmi din sudul Dobrogei şi înfiinţând Detaşamentul mobil pentru intervenţii rapide în zona de frontieră, alcătuit din 4 ofiţeri şi 200 de jandarmi. De asemenea, generalul Anton Berlescu s-a remarcat prin organizarea minuţioasă a efectivelor de jandarmi cu ocazia vizitei la Constanţa a familiei imperiale ruse, în frunte cu ţarul Nicolae al II-lea (la 1 iunie 1914), dar şi prin faptul că a înfiinţat, la 1 august 1914, cea de-a cincea circumscripţie de jandarmi, în cadrul căreia erau incluse şi companiile de jandarmi din judeţele Durostor şi Caliacra, Bacău şi Neamţ. În timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, când Jandarmeria a participat cu aproximativ 800 de oameni în zona de conflict, generalul Berlescu a fost numit Mare Pretor al întregii Armate, lăsând comanda Corpului Jandarmeriei, dlui col. Cezianu Pavel, până la 1 septembrie 1913, când s-a întors de la serviciul de Mare Pretor al Armatei de Operațiuni și a reluat comanda Corpului de Jandarmi. Din nou, în august 1916, generalul de brigadă Berlescu a fost numit Mare Pretor pe lângă Marele Cartier General (în cadrul Eșalonului III, la Serviciul Justiției Militare), iar la 1 iulie 1917 a fost pus în retragere din oficiu. Generalului Berlescu, îi revine paternitatea de organizator și îndrumător al Serviciului de poliție în Jandarmerie pe teritoriul rural. A trăit o viață modestă, numai din soldă.
(Sursa: Wikipedia și site-ul ,,chindiamedia.ro”, la https://chindiamedia.ro/editorial/editorial-172-de-ani-in-slujba-jandarmeriei)
Și tot în acest număr, cotidianul bucureștean ,,Universul”, cel mai citit ziar din România, care publică o corespondență din Slănic-Moldova, aduce binemeritate laude, pentru binefacerile pe care le au curele balneare de aici: ,,Nu ne-am înșelat în previziunile noastre, când am afirmat că, în sezonul actual, Slănicul-Moldovei va atrage foarte multă lume, din toate categoriile sociale și din toate colțurile țării. Lucrul este astăzi, pe deplin realizat și confirmat. Hotelurile sunt înțesate, iar vilele particulare sunt în bună parte ocupate; zilnic sosec zeci de trăsuri, cu nenumărați noi vizitatori.
Acest îmbucurător și meritat avânt al stațiunii se explică prin eficacitatea apelor minerale de aici și al serviciului administrativ, organizat în cele mai bune condiții. De frumusețea pitorească a Slănicului și a împrejurimilor sale, nici nu mai încape vorbă, acest aspect fiind unanim constatat. În privința distracțiilor, acestea s-au dovedit a fi dintre cele mai atrăgătoare și variate. În afară de Cazinou, avem aici Muzica militară Regimentului 6 Infanterie ,,Mihai Viteazul”, alte două orchestre, excursii, spectacole de teatru și cinema, serbări la Cascada, jocuri sportive etc”.
,,Universul” a fost primul ziar de mare tiraj din România. A fost fondat la 20 august 1884, de Luigi Cazzavillan, un jurnalist italian venit în Regat în 1877, în calitate de corespondent de război şi stabilit apoi la București. A fost printre primele ziare româneşti alcătuite după principiile gazetăriei moderne, conceput ca periodic independent politic şi destinat unui public cât mai larg. La scurt timp de la lansare, ,,Universul” a devenit cel mai citit din România, cu tiraje impresionante pentru acea dată. În timp ce ziarele tradiţionale atingeau tiraje de circa 5.000 de exemplare, ,,Universul” bătea recordul, ajungând la nu mai puţin de 80.000. Secretul succesului fulminant l-a reprezentat o combinaţie între preţul scăzut compensat de folosirea pe scară largă a publicităţii, cu politica editorială imparţială faţă de politică şi concentrată pe atingerea unui public cât mai larg. În acest scop, ,,Universul” a fost printre primele publicaţii care au introdus în presa românească ,,faptul divers”, motiv care a atras aprige critici din partea presei şi a oamenilor de cultură contemporani, care considerau informaţia de foarte slabă calitate, însă care avea o mare priză la public. Erau tratate diverse subiecte precum crime, violuri, furturi, sinucideri etc. Limbajul folosit era simplu şi accesibil celor cu mai puţină carte. La început, ziarul s-a format în jurul faptului divers din străinătate, apoi progresiv pe cel din Regat. Pe lângă acestea, ,,Universul” publica foiletoane, evenimente de actualitate și conţinea multe ilustraţii sugestive. Apărea de regulă la 7 dimineaţa şi costa 5 bani în Bucureşti şi 10 bani în provincie. În perioada interbelică, sub conducerea lui Stelian Popescu, a avut o orientare de dreapta. A fost desfiinţat în 1953. (Sursa: site-ul ,,enciclopediaromaniei.ro, la https://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Universul)
Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului ,,Deșteptarea”.
Sursa: BCU Iași, BCU Cluj;
Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile de epocă publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și altele.
Foto 1: Dr. S. Konya: ,,Curierul Slănicului-Moldova”, Nr. 4, Anul XII, Marți, 14 iulie 1915
Foto 2: Generalul de jandarmi, Anton Berlescu: Wikipedia.ro, la https://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Berlescu
Foto 3: Grup de jandarmi: site-ul ,,chindiamedia.ro”, la https://chindiamedia.ro/editorial/editorial-172-de-ani-in-slujba-jandarmeriei/
Mențiuni: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași și BCU Cluj. În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil; adaptarea, adnotările și completările la toate numerele din colecția acestui unic și inedit ziar sunt menite să întregească și să lămurească multe informații și aspecte din viața cotidiană a stațiunii, ca și a personalităților vremii, care nu au fost în totalitate prezentate în paginile ziarului, tocmai pentru faptul că acestea erau cunoscute de lumea de atunci, în speță de cei din zona Moldovei, de unde veneau și cei mai mulți dintre vizitatorii stațiunii.
(Va urma)
În plin sezon estival, la Slănic-Moldova continuă seria ,,de foc” a manifestărilor cultural-artistice Material realizat de Romulus-Dan Busnea
Cu ocazia sărbătoririi Jubileului de Aur, care marchează 50 de ani de când orașul Slănic-Moldova a primit titlul de ,,stațiune turistică de interes internațional” (1974), ca și a evenimentului anual ,,Zilele orașului Slănic-Moldova 2024”, în stațiunea de la poalele Nemirei, se desfășoară, în perioada 13 – 21 iulie, ample manifestări cultural-artistice, la care participă ansambluri folclorice, interpreți de muzică ușoară și populară și trupe vocal-instrumentale, din România și Republica Moldova.
După ce programul a debutat cu Festivalul Județean de Folclor și Târgul Meșterilor Populari, ajuns la cea de-a XXXII-a ediție (13 – 14 iulie), care i-a avut ca invitați speciali pe ,,Haiducii lui 7 cai” și cântărețul Ionuț Galani, a urmat apoi, Festivalul de Muzică și Tradiții Basarabene ,,Suflet de Artist” (15 – 16 iulie), care a reunit o seamă de cântăreți de muzică populară din România și Republica Moldova, sub bagheta artistei și moderatoarei radio și TV, Maria Stoianov și a Claudiei Nestor, directorul artistic al festivalului.
În cadrul acestor sărbători, joi, 18 iulie, în Sala de Conferințe a Hotelului ,,Venus” din stațiune, va avea loc, cu începere de la ora 11.00, cea de-a doua ediție a Simpozionului ,,Pe urmele pașilor lui Ion Creangă la Slănic-Moldova”, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la prima vizită a scriitorului, în ,,Perla Moldovei”. Ne vor împărtăși cunoștințe despre activitatea marelui scriitor, critici și istorici literari, profesori, scriitori, jurnaliști și artiști plastici. Programul simpozionului va fi îmbogățit cu expoziția de grafică ,,Ion Creangă” și va fi completat cu prestațiile de excepție ale unor interpreți și alți invitați surpriză. Simpozionul este organizat de autoritățile locale, cu sprijinul Hotelului ,,Venus”. Coordonatorii evenimentului sunt scriitorul și jurnalistul Romulus-Dan Busnea (inițiatorul proiectului) și Ionica Bandrabur, poetă și artistă plastică.
Vineri 19 iulie, Nelu Vlad și Formația ,,Azur” vor rupe ,,Lanțul de iubire” și vor întoarce roata nostalgică a amintirilor, iar sâmbătă, 20 iulie, vor cânta „Din toată inima” și „Ca la 20 de ani”, cunoscuta trupă, ,,Voltaj”.
În ultima zi a manifestărilor, duminică, 21 iulie, pe cerul înstelat va răsări „Luna Albă”, impresionată de interpretarea Elenei Gheorghe, care va încânta publicul spectator și cu alte melodii din bogatul său repertoriu. Amfitrionul întâlnirii va fi actorul de film, radio și televiziune, Andrei Duban.
Tradiția concertelor de fanfară susținute de orchestrele din Republica Moldova va continua și în vara și toamna acestui an, în Foișorul de Muzică din Parcul ,,Central” al stațiunii.
Primăria Slănic-Moldova, organizatorul acestor evenimente, îi invită pe locuitori și pe vilegiaturiști să participe la aceste festivități, să se bucure de momentele artistice și să celebreze împreună aceste importante momente din istoria stațiunii.
Ziarul ,,Curierul Slănicului-Moldova” (64): Stabilimentul de Hidroterapie de la Slănic-Moldova, sub direcțiunea personală a savantului C. I. Parhon (la 150 de ani de la naștere și 55 de ani de la moarte) Material adaptat, adnotat și completat de Romulus-Dan Busnea
Continuăm prezentarea serialului dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului-Moldova” (din colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași și Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Balga” din Cluj-Napoca), primul din România care a oglindit viața unei stațiuni balneare și a promovat-o în chip strălucit. În fapt, un jurnal al stațiunii Slănic-Moldova, care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.
În acest episod, ,,Curierul Slănicului-Moldova”, Nr. 3, Anul XII, Marți, 7 iulie 1915.
Din sumarul acestui număr: prim-plan cu Alexandru Iliescu-Olt, concesionarul Slănicului-Moldova; oficialități din Guvernul și Parlamentul României, în vizită la Slănic-Moldova; medicul, universitarul și mai apoi academicianul și omul politic, C. I. Parhon, coordonatorul medical al Stabilimentului de Hidroterapie; cu începere din acest nou sezon, Muzica militară a Regimentului 6 infanterie ,,Mihai Viteazul” este cea care va încânta auditoriul stațiunii.
Pe prima pagină a acestui nou număr apare din nou portretul concesionarului stațiunii, Alexandru Iliescu-Olt, cu doar câteva adăugiri, totul pentru a reliefa personalitatea sa și implicarea în buna administrare a așezământului balnear de la Slănic-Modova. Chiar din primele rânduri reiese faptul că autorul (M. Miereanu, care aici semnează ,,Redacția”) nu dorește să insiste prea mult asupra biografiei lui Al. Iliescu-Olt, ci mai degrabă, să arunce o privire asupra activității economice și sociale a acestui ,,om de inimă și neobosit pentru binele obștesc” (care la acea dată era și vicepreședinte al Camerei Deputaților). Această schiță de portret a concesionarului a fost prezentată mai pe larg, în episoadele nr. 60 și nr. 61 ale serialului. Al. Iliescu-Olt avea să moară peste doi ani (15 august 1917), ,,în floarea vârstei și a bărbăției”.
Iată că, luni, 29 iunie 1915, își face apariția la Slănic-Moldova, un alt important demnitar al statului, în persoana lui Alexandru C. Constantinescu (minsitru al Agriculturii și Domeniilor la acea dată), însoțit de M. Costinescu, prefectul județului Bacău, deputatul Cristea Cristoreanu și alți reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului României din acea perioadă.
,,Excelența sa și invitații săi au vizitat stațiunea, instalațiile de băi, parcul și pădurea, până aproape de frontieră (între 1699 și 1867 cu Imperiul Austriac, iar între 1867 și 1918, cu Imperiul Austro-Ungar, n. a.). În localitatea noastră, dl ministru a fost primit cu multă căldură, de C. L. Naumescu, inspectorul general al Slănicului și reprezentantul special al lui Al. Iliescu-Olt.
Dl ministru, vizibil mulțumit de cele constatate în localitatea noastră, a adresat cele mai măgulitoare aprecieri administrației băilor pentru progresele realizate. Domnul C. L. Nemescu a oferit cu această ocazie, la restaurantul Cazinoului Regal, o masă distinsului oaspete, la care au participat, în afară de persoanele sosite împreună cu domnia-sa, alți mulți invitați. Domnul ministru a părăsit Slănicul luni seara, cu promisiunea că, foarte curând, va reveni aici, pentru a gusta, timp câteva săptămâni, farmecul și binefacerile localității noastre”, se arată în articolul ,,Ministrul Al. C. Constantinescu, la Slănic”. Alexandru C. Constantinescu (1859-1926) a fost un avocat, politician și ministru român (a nu se confunda cu Alexandru ,,Alecu” Constantinescu), de mai multe ori ministru (de Interne între 1916-1918, al Agriculturii și Domeniilor în mai multe rânduri: 1909-1910, 1914-1916, „ad interim” 1918, 1922-1926, precum și al Industriei și Comerțului, între 1918-1919). Membru marcant al PNL, a urmat studii de drept la Paris, unde a obținut și titlul de Doctor. Inițial ajutor de primar (1882-1884), începe ulterior o carieră politică de succes, ca deputat (din 1901) și apoi senator liberal. A fost una dintre figurile controversate ale politicii românești. Un excelent „manevrier politic” și om de încredere al marelui Ion I. C. Brătianu, deloc lipsit de inteligență și de spirit, rămân memorabile mai multe sintagme ale sale, care definesc un anumit tip de politician lipsit complet de scrupule, fapt pentru care era cunoscut în epocă și sub apelativul de „Alecu Constantinescu-Porcu’”. S-a ilustrat și prin acțiuni reprobabile, cum ar fi episodul descris de Constantin Argetoianu în „Memoriile” sale, când în timpul retragerii în Moldopva din Primul Război Mondial, în condițiile unei acute lipse de material feroviar, acesta a rechiziționat o garnitură întreagă cu 17 vagoane pentru transportul averii personale, neuitând să-și ia în refugiu mobila sau murăturile! Moare în 1926, la moartea lui fiind reabilitat parțial chiar de inamicul său politic C. Argetoianu, care scrie tot în „Memorii” : „Moartea l-a reabilitat pe Alecu Constantinescu…”cu ocazia constatării că averea lăsată post-mortem de omul politic era foarte modestă.
Mai aflăm din acest număr că se confirmă știrea potrivit căreia, dl Vasile G. Morțun (1860-1919), actualul ministru de interne, se va afla într-o nouă vizită în stațiune. Acesta a fost o figură marcantă și în lumea artistică a vremii sale, fiind un cunoscut publicist și colecționar de artă, dar și cel care a alcătuit o primă ediție a scrierilor lui Mihai Eminescu, intitulată ,,Proză și versuri” (1890) și a pregătit întâia ediție a operei lui Ion Creangă (,,Amintiri din copilărie și anecdote”, în 1882).
Și ca să fim în ton cu prezența unor oficialități în Slănicul-Moldovei, ziarul mai anunță și vizita dlui Gheorghe Ghe. Mârzescu, ,,unul dintre cei mai autorizați și iubiți fruntași ai lumii politice” (1876-1926). Fiu al unui cunoscut profesor universitar, avocat și om politic, Gheorghe Mârzescu (1834-1901), fiul său a avut parte de o bună educație: a urmat liceul și o parte dintre studiile universitare, la Facultatea de Drept din Iași. A finalizat studiile universitare în anul 1897, la București, obținând licența în drept, cu teza: ,,Condițiunea juridică a străinilor în România”.
A început studiile doctorale, la Paris, dar, nu le-a finalizat. În anul 1896 își începe cariera politică fiind numit șef de cabinet la Ministrul Cultelor și Instrucțiunii (condus de tatăl său). Cinci ani mai târziu, în anul 1901, devine membru al Partidului Național Liberal. A deținut mai multe funcții publice, una dintre cele mai importante fiind cea mai primar al orașului Iași. Conform celor spuse de Ion Gh. Duca, Gheorghe Mârzescu a fost ,,singura personalitate populară din acele vremuri deoarece, în calitate de primar al Iașului (1914-1916) și șef al organizației liberale locale, a făcut eforturi deosebite pentru încartiruirea refugiaților și aprovizionarea populației” (în Primul Război Mondial). Reamintim, acum mai pe larg, faptul că în calitate de ministru al justiției, Gheorghe Ghe. Mârzescu a elaborat în anul 1924 ,,Legea persoanelor juridice”, adoptată la 6 februarie 1924, prin care s-a autorizat desființarea partidelor și organizațiilor extremiste.
În aceste condiții, a fost trecut în afara legii și Partidul Comunist Român, la data de 6 aprilie 1924. Alte legi inițiate de către Gheorghe Mârzescu: ,,Legea privind dobândirea și pierderea naționalității române” (24 februarie 1924), ,,Legea pentru reprimarea unor infracțiuni contra liniștii publice” (18 decembrie 1924). Au fost și proiecte de legi nefinalizate, dintre care, amintim: Proiectul de cod al muncii, al cooperării și Proiectul legii sanitare, care, au fost adoptate în Parlament, mai târziu. O perioadă a locuit în casa în care a copilărit Vasile Alecsandri, imobil care, astăzi, adăpostește Muzeul Teatrului (inaugurat la 26 decembrie 1976). La data de 12 mai 1926, Gheorghe Mârzescu a părăsit această lume și își doarme somnul de veci în cavoul familiei din Cimitirul ,,Eternitatea” din Iași. Pentru a păstra vie memoria acestei personalități, școala generală situată în Iași, Bd. ,,Socola”, nr. 84, a devenit Școala Gimnazială ,,Gheorghe Mârzescu”. În condițiile în care anul școlar 2013 a marcat reorganizarea parțială a învățământului preuniversitar ieșean, această școală a făcut ,,corp comun” cu o altă unitatea de învățământ, Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații, devenind Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații ,,Gheorghe Mârzescu”. (Pagina de Facebook a Colegiului Tehnic de Electronică și Telecomunicații ,,Gheorghe Mârzescu”, la https://www.facebook.com/123petra/posts/la-4-iulie-1876-s-a-n%C4%83scut-gheorghe-gh-m%C3%A2rzescu-cel-care-avea-s%C4%83-devin%C4%83-jurist-%C8%99/1713408898987055/).
În privința activității medicale din stațiune, ziarul ne informează că și în acest sezon, Stabilimentul de Hidroterapie se află pus sub direcțiunea personală a distinsului prof. dr. Constantin Ion Parhon, specialist în endocrinologie și neuropsihiatrie (găzduit la Hotel ,,Zimbru). Ca asistent al domniei-sale, figurează dl dr. Ulmeanu, ,,doctorand, pe cât de conștiincios, pe atât de neobosit”. Se mai menționează și faptul că printre medicii oficiali ai Slănicului se mai numără și prof. dr. N. Cruțescu (1869-1944), din București, specialist în boli digestive.
Chiar dacă într-un episod anterior am pomenit despre medicul și profesorul C. I. Parhon (1874-1969), aș dori să revin un pic asupra personalității sale, mai ales că, în ziua de 9 august 2024, vom marca 55 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, iar pe 15 octombrie 2024, 150 de ani de la nașterea sa. Și, chiar dacă a fost controversat pentru activitatea sa politică, de militant socialist și susținător al Partidului Comunist Român (printre altele a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, funcție echivalentă cu cea de șef al statului, dar retras din activitatea politică în 1952), rămâne, incontestabil, un savant de renume mondial, ,,părintele” endocrinologiei românești, autorul primei lucrări de endocrinologie din lume (realizată împreună cu Moise Goldstein), directorul Institutului de Endocrinologie (unul dintre primele create la nivel internațional) și creatorul primei catedre de endocrinologie din lume, la Facultatea de Medicină din București. În perioada 1913-1933, activează la Facultatea de Medicină din Iași, ca profesor universitar de neurologie și psihiatrie, iar mai apoi, de clinică endocrinologică, la Facultatea de Medicină din București, între 1933 și 1940; 1944-1958.
În paralel, continuă activitatea de director al Spitalului ,,Socola” din Iași și al Institutului pentru bolile nervoase, mintale si endocrinologice din București. În aceasta perioadă concepe și redactează peste 400 de lucrări științifice, care acoperă diverse domenii de interes medical: neurologie, psihiatrie, endocrinologie, genetică, ereditate, organogeneză, biologia vârstei, culturile ,,in vitro”, terapeutică, grafologie. În anul 1928 este ales membru corespondent al Academiei Romane, iar în anul 1939 devine membru titular şi preşedinte de onoare al acestui for ştiinţific. În anul 1935, Parhon devine membru titular al Academiei de Medicină din Bucureşti, în anul 1969 devine membru de onoare al Academiei de Ştiinte Medicale. A mai fost membru fondator al Societăţii de Anatomie din Bucureşti, al Societăţii de Biologie, al Societăţii Române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie şi Endocrinologie. În perioada 15 aprilie 1945 – 30 decembrie 1947 a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Radodifuziunii Române.
În perioada 1946-1961 a fost fără întrerupere deputat în Adunarea Deputaţilor şi, mai apoi, în Marea Adunare Naţională. În anul 1946, regele Mihai I înfiinţează Institutul de Endocrinologie cu numele „C. I. Parhon”, având iniţial sediul la Spitalul „Colentina”, apoi, după naţionalizarea spitalelor din anul 1948 şi-a mutat sediul la Sanatoriul de maici „St. Vincent du Paul”, din parohia Bisericii Franceze, de la Statuia Aviatorilor. La 30 decembrie 1947, după proclamarea Republicii Populare Române, Parhon a fost ales preşedinte al Prezidiului Republicii Populare Române, unde a activat până la 13 aprilie 1948, făcând parte dintr-un comitet interimar cu funcţii prezidenţiale, ales de Adunarea Deputaţilor, alături de Mihail Sadoveanu, Ştefan Voitec, Gheorghe Stere şi Ion Niculi. În perioada 13 aprilie 1948-2 iunie 1952, Parhon a îndeplinit funcţia de preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române.
În anul 1948 a fost ales Doctor Honoris Causa al Universităţii Caroline din Praga, în perioada 1949-1957 a fost director al Institutului de Endocrinologie, iar între anii 1952-1957 a fost director al Institutului de Geriatrie. A fost ales membru al Academiilor de Ştiinţe din URSS, R. P. Bulgaria, R. P. Ungaria şi R.D.G, al societăţilor de endocrinologie din Paris, Moscova şi Praga, al Societăţii Estone de Neurologie, al mai multor societăţi din Paris (de neurologie, de psihiatrie, de medico-psihologie şi al Societăţii medicale a spitalelor). Nu în ultimul rând, i-a fost conferit titlul de ,,Erou al muncii socialiste”. În luna iunie 1952 a renunţat la activitatea politică, urmând să-şi dedice restul vieţii activităţii de cercetare ştiinţifică. A publicat numeroase volume între care menţionăm: „Secrețiile interne” (în colaborare cu Moise Goldstein), în 1909, „Manual de endocrinologie” (3 volume, în colaborare cu Moise Goldstein și Ștefan Milcu) între anii 1945-1949, „Bătrânețea și tratamentul ei”, în 1948, „Biologia vârstelor”, în 1955 şi „Opere alese” (5 volume), între anii 1954-1962. Parhon a trecut la cele veşnice la 9 august 1969, la Bucuresti, fiind înmormântat la Mausoleul din Parcul ,,Carol I”. Despre viaţa şi realizările sale, Parhon declara: „Socotesc că o formație sufletească echilibrată se dezvoltă din armonia dintre lectură și viață, dintre învăţământul teoretic și experiență. Experiența mea de viață a fost de la început bogată. Am trecut prin mai multe orașe, prin mai multe medii, prin mai multe școli. Și am avut tăria și perseverența, despre care vorbește naturalistul francez Cuvier, ca „prin studiu și atenție să alungi dezgustul pe care ți-l inspiră un vierme, pentru a putea analiza astfel viața și ființele, chiar cele mai puțin simpatice.” (Sursa: Articolul ,,Portret: C. I. Parhon – `părintele` endocrinologiei româneşti, fost preşedinte al Radiodifuziunii Române”, autor Răzvan Moceanu (Rador), publicat pe site-ul ,,romaniacultural.ro”, la https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/stiinta/portret-c-i-parhon-parintele-endocrinologiei-romanesti-fost-presedinte-al-radiodifuziunii-romane-id13772.html.
Referitor la divertismentul stațiunii, aflăm că Muzica militară a Regimentului 6 Infanterie ,,Mihai Viteazul”, care o înlocuiește pe cea a Regimentului 10 Artilerie, va încânta auditoriul, pe tot parcursul sezonului: ,,Nici vorbă că printre alte multe, deliciul vizitatorilor Slănicului este și superba muzică militară a Regimentul 6 Infanterie ,,Mihai Viteazul”, care se află în localitatea noastră. În zori de zi, la prânz și seara, această muzică, bogată în repertoriu și condusă artistic, farmecă lumea, inundând Slănicul, cu un potop de opere și melodii dumnezeiești”.
Da, interesant a fost și rămâne articolul ,,Franțuzismul la Slănic”, pe care însă, nu-l mai reiau, întrucât a fost prezentat în episodul 58.
Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului ,,Deșteptarea”.
Sursa: BCU Iași, BCU Cluj;
Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile de epocă publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și altele.
Foto 1: Alexandru C. Constantinescu: Wikipedia.ro, la https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_C._Constantinescu#/media/Fi%C8%99ier:Alexandru_Constantinescu.jpg
Foto 2 și Foto 3: Gheorghe Ghe. Mârzescu: Pagina de Facebook a Colegiului Tehnic de Electronică și Telecomunicații ,,Gheorghe Mârzescu”, la https://www.facebook.com/123petra/posts/la-4-iulie-1876-s-a-n%C4%83scut-gheorghe-gh-m%C3%A2rzescu-cel-care-avea-s%C4%83-devin%C4%83-jurist-%C8%99/1713408898987055/).
Foto 4: Prof. dr. C. I. Parhon: Site-ul Spitalului Clinic ,,Dr. C. I. Parhon” Iași, la https://www.parhoniasi.ro/management/istoric-spital/dr-constantin-ion-parhon
Mențiuni: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași și BCU Cluj. În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil; adaptarea, adnotările și completările la toate numerele din colecția acestui unic și inedit ziar sunt menite să întregească și să lămurească multe informații și aspecte din viața cotidiană a stațiunii, ca și a personalităților vremii, care nu au fost în totalitate prezentate în paginile ziarului, tocmai pentru faptul că acestea erau cunoscute de lumea de atunci, în speță de cei din zona Moldovei, de unde veneau și cei mai mulți dintre vizitatorii stațiunii.
(Va urma)
Concurs de legendă, la Slănic-Moldova! Material realizat de Romulus-Dan Busnea
În Parcul ,,Central” din stațiunea Slănic-Moldova, se va da startul, sâmbătă, 6 iulie, în probele din cadrul Concursului de alergare montană ,,Legendele Nemirei”, aflat la ediția a șaptea. În programul ediției din acest an sunt cuprinse trei probe de alergare, respectiv SemiMaraton, Cros și Cursa Copiilor.
Proba de SemiMaraton se va desfășura pe o lungime de aprox. 25 km, cu o diferență pozitivă de nivel de 1.100 metri. Startul se va da din Parcul ,,Central”, pe următorul traseu: Valea Pufului, drum forestier, Valea Slănicelului, Popas turistic ,,Camping”, Muntele ,,Dobru”, Valea ,,Dobru”, Muntele ,,Cerbu”, Pârtia de schi ,,Nemira”, Parc ,,Central”.
Proba de Cros se va derula pe o lungime de aprox. 14 km cu o diferență pozitivă de nivel de 700 m. Startul se va da tot din parcul stațiunii, pe traseul: Parc ,,Central”, Valea Slănicului, Muntele ,,Dobru”, Valea ,,Dobru”, Muntele ,,Cerbu”, Pârtia de schi ,,Nemira”, Parc ,,Central”.
Cele două probe vor începe sâmbătă, la ora 9.00, urmate de proba Cursa Copiilor (de la ora 13.00) și festivitatea de premiere (ora 15.30).
,,Este o sărbătoare a poveștilor frumoase, a stării de bine și a camaraderiei alergătorilor. Și anul acesta, vrem să facem o ediție și mai specială, în primul rând pentru concurenți. Pregătim cu drag premii fabuloase pentru câștigători, dar și concursuri diverse pentru toți participanții, tombole si surprize. Pe 6 iulie 2024, toți alergătorii montani sunt așteptați la startul competiției `Legendele Nemirei`”, a spus Elena-Mihaela Anton, președinta Asociației ,,Prietenii Slănicului” și inițiatoarea acestui proiect, care nu este doar un eveniment sportiv, ci și unul cu un puternic mesaj ecologic și social.
Evenimentul de la Slănic-Moldova este și unul caritabil, desfășurat în beneficiul Centrului pentru Servicii Sociale ,,Sf. Luigi Scrosoppi” din Slănic-Moldova, cartier Cireșoaia.
Concursul poartă numele și este inspirat de ,,Legenda Nemirei”, considerată de către criticul și istoricul literar, Alex Ștefănescu, ,,o adevărată perlă a eposului popular românesc”, descoperită și culeasă de către regretatul medic specialist balneolog și publicist, dr. Romulus C. Busnea.
Evenimentul este organizat de Asociația ,,Prietenii Slănicului”, în parteneriat cu Primaria Slănic-Moldova, ,,CAS Cultural Artistic and Sport”, ,,Smart Wood” și Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău.
Un nou eveniment marca ,,In Context Slănic-Moldova” Material realizat de Romulus-Dan Busnea
La Centrala Artelor ,,In Context” din stațiunea Slănic-Moldova (lângă Vila ,,Siam”, clădirea cu turnul roz), va avea loc, vineri, 5 iulie, între orele 16.00 – 19.00, evenimentul ,,Joc de Societate pe Tema Apei”, organizat de Asociația de Artă ,,In Context Slănic-Moldova” și British Council România, în cadrul proiectului ,,Flowing Streams”.
Alături de artistul și scriitorul londonez Harun Morrison, toți cei prezenți vor avea ocazia să participe la co-crearea unui joc de societate inspirat din tematica apei. Lucrând în grupuri, participanții vor primi o serie de șabloane și pictograme specifice jocurilor de societate (de exemplu: o picătură de apă, munți, o fântână, o sticlă de plastic), cu scopul de a concepe propriul sistem de reguli. Jocul va fi inspirat din diferite sugestii și cercetări care fac referire la diversele aspecte ale geologiei, ecologiei, mitologiei locale și turismului de sănătate.
Evenimentul va fi urmat de o discuție despre proiectul ,,Flowing Streams”, în compania artistului Harun Morrison, curatoarei Adelina Luft, directorului British Council Romania, Andrew Glass, managerului cultural British Council, Tamina Bojoancă si a gazdei ,,In Context Slănic-Moldova”, artista plastică Alina-Georgiana Teodorescu.
,,Vă invităm să vă alăturați acestei experiențe creative și provocatoare, care își propune să aducă laolaltă perspective diferite asupra ecologiei apei și să genereze discuții constructive, generatoare de idei și soluții noi pentru un viitor sustenabil”, a spus Alina-Georgiana Teodorescu.
,,Flowing Streams” este un proiect care desfășoară în România o serie de rezidențe artistice în zonele din România care explorează abordări locale ale ecologiei culturale a apei, conceput și dezvoltat de ,,Eunic România”. Acesta implică șapte instituții culturale care își desfășoară activitatea în România – British Council, Centrul Ceh, Ambasada Țărilor de Jos, Goethe-Institut, Institutul Italian de Cultură, Institutul Polonez și Fundația9, fiecare angajată în susținerea unei rezidențe. Proiectul a fost încadrat de acest consorțiu de parteneri europeni, în colaborare cu curatorul Adelina Luft.
,,In Context Slănic-Moldova” este un proiect de rezidență artistică internațională inițiat și coordonat de Alina Georgiana Teodorescu, originară din Slănic-Moldova. Început în 2017, programul sprijină creația artiștilor interesați de ecologie și comunitate, dialogul între artiștii români și internaționali, participarea comunității locale și a școlilor din regiune la activitățile din timpul rezidenței, precum și revitalizarea potențialul turistic al stațiunii.