Skip to content

Noutăți

Turiștii care au vizitat frumusețile de pe Valea Trotușului și se îndreaptă spre Brașov, pot face câteva popasuri și pe Valea Oituzului, pe ruta Onești-Brașov (DN 11A), sau pe ruta Târgu-Ocna – Pârgărești – Oituz (DJ 116), care se continuă spre Brașov, în DN 11A.
Așadar, vom trece prin COMUNA OITUZ, unde putem vizita următoarele obiective turistice:
*Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (1924), sat Oituz (pe Dealul ,,Coșna„ din Pasul ,,Oituz”) – monument istoric, grupa A
Amplasamentul monumentului a fost stabilit într-un punct strategic din fostul front de luptă al diviziei, fiind aleasă cota 383 de pe valea Oituzului – unde s-au dat luptele cele mai sângeroase.
Are forma unui obelisc din piatră, înalt de 5 m, așezat pe un postament din ciment și blocuri de piatră. Obeliscul are la bază 3 lucrări în bronz: un cavalerist în poziție de atac, un cal și un scut heraldic cu stema României. În partea superioară se află un vultur din bronz. Sculptor: Vasile Ionescu-Varo. Pentru realizarea acestui monument, artistul a fost decorat în 1931 de către Regele Carol al II-lea al României, cu Ordinul ,,Meritul Cultural”.
*Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial, sat Oituz
Monumentul adăpostește osemintele a 18.613 ostași români căzuți în luptele din Valea Oituzului în anii 1916-1918. În centrul cimitirului se află un obelisc cu un medalion pe care este inserat portretul generalului Eremia Grigorescu. Construit de Societatea ,,Cultul Eroilor” Comitetul Central București, cu sprijinul obștesc, 1930-1931.
*Troița Eroilor din Primul Război Mondial (1956), sat Oituz
Anul construcției – 1956; ,,Cinstire și veșnică pomenire eroilor căzuți pentru întregirea neamului 1916-1918”. ,,Troiță de o ființă/Fie-ne-ntr-ajutorință/Tot ce simte românește/Pe tine te preamărește”.
*Biserica romano-catolică ,,Preasfânta Treime” (1924-1926), sat Oituz
Construcție impozantă, ridicată în amintirea tuturor eroilor catolici din Moldova, căzuți în timpul războiului din 1916-1918. Prima biserică, de lemn, s-a ridicat în anul 1734, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”. În anul 1806 s-a ridicat bisericuţa care se află astăzi în grădina vechii case parohiale. În anul 1854 s-a ridicat o altă biserică, din piatră, care a durat până la Primul Război Mondial, când a fost distrusă în timpul luptelor care s-au dus în zonă. După război, s-a construit din piatră, în anul 1924, actuala biserică, având hramul ,,Preasfânta Treime”.
*Biserica ,,Sfinții Împărați” (1913), sat Oituz
Pictată de Nicolae Tonitza și C. Bacalu. Reparată în 1919 și 2010-2012.
*Colecția de etnografie ,,Gheorghe Grigore Caităr”, sat Oituz
A fost înființată în memoria regretatului profesor de istorie Gh. Gr. Caităr (1916-2000), în anul 2003, cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de activitate corală la Oituz. Prezintă o colecţie de textile pentru împodobirea locuinţei, piese de port popular, broderii, inventar gospodăresc, inventar de bucătărie, unelte agricole, monede, medalii, fotografii şi documente.
*,,Crucea Eroilor” (Troița, 1999), sat Ferăstrău-Oituz
Dedicată eroilor căzuți în cele două războaie mondiale. Construită din inițiativa preotului paroh Ioan Bitir.
Sculptor – Elena Șerbănescu. Dezvelită și sfințită la 8 septembrie 1999. ,,Cinste eroilor neamului”.
*Schitul ,,Oituz”, sat Ferăstrău-Oituz
Înființat în 1998, ca schit de călugări.
*Troița Eroilor din Primul Război Mondial (1929), sat Hârja
Construită din gresie în anul 1929 în memoria eroilor din localitate căzuți în luptele din anii 1916-1918. Restaurată în anul 1996 din inițiativa Asociației Naționale ,,Cultul Eroilor” – filiala Bacău, cu sprijinul material și financiar al preotului paroh Nicolae Moroca și al credincioșilor din localitate. S-au aplicat și două plăci din marmură cu următoarele inscripții: ,,1916-1918; 1941-1945, recunoștință eroilor căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea pământului românesc”. ,,Cu viața zid la trecători/ Românii sunt nemuritori”. Restaurată în 1996..
*Biserica ,,Sfântul Gheorghe” (1757), sat Hârja
Reclădită între 1923-1929.
*Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial, sat Poiana Sărată
A fost construit de Societatea ,,Cultul Eroilor” Comitetul Central București, 1930.
În mijlocul cimitirului se află un obelisc iar în fața lui o groapă comună. Lucrările de centralizare a eroilor în cimitirul din Poiana Sărată s-au finalizat în octombrie 1933. Au fost înhumați un număr de 107 eroi cunoscuți în patru parcele (română, austriacă, germană și maghiară), alți 1.506 de eroi necunoscuți fiind depuși în cripta din centrul cimitirului. Însemnele de căpătâi și gardul cimitirului s-au realizat din beton. În 1933 au fost depuși în cripta încă 33 de eroi, numărul total al celor înhumați fiind de 1.609.
*Mormântul și Crucea memorială (vechea bornă de hotar) a căpitanului erou Nicolae Macarie (1917), sat Poiana-Sărată
*Muzeul Etnografic Poiana-Sărată (în incinta școlii)
Clădirea în care se află muzeul a fost construită în perioada 1937-1948. Sunt expuse obiecte care ilustrează aspecte de etnografie locală şi artă populară. Expoziția a fost structurată pe ocupaţiile de bază şi ocupaţiile secundare ale locuitorilor. S-a acordat o atenţie deosebită creşterii animalelor, localnicii fiind cunoscuţi ca mari proprietari de oi. Pentru lucrul la pădure colecţia cuprinde unelte specifice exploatării şi prelucrării tradiţionale a lemnului. Mai sunt reprezentate: meşteşugurile casnice (torsul, ţesutul şi vopsitul vegetal), prelucrarea şindrilei, tâmplăria şi confecţionarea vaselor din doage (dogăria).
*Izvoarele minerale de la confluența pârâului Brezaia cu râul Oituz, sat Poiana-Sărată
Circa 15 izvoare minerale au transformat în 1917 localitatea într-o mică stațiune, întrucât aici au instalat nemții ,,băile”, care posedau instalații pentru inhalații, băi calde și reci. Tot pe Brezaia, la 4 km de vechile băi ale căror ruine sunt încă vizibile, există un izvor cu apă minerală cu gust sulfuros, iar pe valea Cernicăi, la aproximativ 1.000 m se află un izvor similar numit de săteni ,,puturosul”, ambele neutilizate la fel ca și multe altele care se pierd la suprafața pământului.
*Cascada de pe pârâul Caraslău, sat Poiana-Sărată
*Biserica ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavrilă” (1922-1930), sat Poiana-Sărată
Se află pe locul vechii biserici distruse de bombardamentele din 1917. Reparată între 1979-1980.
*Popasul turistic și Mănăstirea ,,Codreanu”, sat Oituz
Popasul este nod de legătură între Ardeal şi Moldova, unde autocarele se opresc pentru a oferi călătorilor posibilitatea să-şi bucure privirea cu frumuseţile naturii şi să-şi încânte auzul cu armonia creată din împletirea cântului păsărilor, foşnetul frunzelor şi susurul izvoarelor. Aici se află și Mănăstirea ,,Codreanu” cu Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena și Sf. Proroc Ilie Tesviteanul”, metoc chiriarhal de pe Valea Oituzului, Protopopiatul Onești, mănăstire de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Inedit
Întreaga zidire a bisericii s-a făcut cu efortul material al familiei Constantin și Petronela Codreanu, la care s-a adăugat sprijinul PC Ieromonah Sebastian Vasiliu, preotul slujitor de aici. Constantin Codreanu, cunoscut om de afaceri, dar un om cu dragoste de Dumnezeu, a dorit să zidească un sfânt lăcaş de închinare, o oază de spiritualitate pentru pelerini şi pentru toţi cei ce vor dori să caute un loc de reculegere şi rugăciune. După patru ani de diaconie, Constantin Codreanu a fost hirotonit preot și va sluji chiar în biserica pe care a ctitorit-o.
*Popasul turistic și Motelul ,,Poiana Sărată”
Oază de confort în mijlocul unei naturi de o frumusețe sălbatică, unde călătorii pot savura în liniște frumusețea munților împăduriți. Popasul Poiana Sărată este situat exact la 90 km de Bacău și 90 km de Brașov.
Inedit
Istoria locației: ,,În anul 1973, o salcie pletoasă ținea umbră la trei mese de tablă, așezate direct pe pietre alături de un grătar. Se mâncau mici, se bea bere sau băuturi răcoritoare. În anul 1990, în același loc, aceeași salcie pletoasă și aceleași mese de tablă unde meniul era neschimbat: mici și bere. Era însă și ceva în plus: vreo șapte, opt căsuțe de lemn și un restaurant numit pompos `Camping`. Acestea au fost construite pe vremea comuniștilor când, acest popas nu era alimentat cu electricitate. Exista un generator pe bază de motorină dar care, conform normativelor în vigoare, se oprea la orele 22.00, ora la care, fruntașii muncii socialiste aveau datoria să execute program de somn și, evident, să facă economie. În anul 2009, doar distanțele dintre Bacău, Poiana Sărată și Brașov au rămas neschimbate. Popasul `Poiana Sărată` e tot pe DN11, la 90 km de Bacău și 90 km de Brașov. Lucrurile însă… arată complet diferit: restaurante moderne cu servire impecabilă, motel confortabil cu toate dotările, terasă, grătar cu mititei, magazine cu tot ce aveți nevoie la drum”.
Comuna Oituz – Inedit
În comuna Oituz activează Corul Mixt Ţărănesc, înfiinţat în 1903, ca un cor bisericesc şi popular, de preotul doctorand Ion Tudorache, bunicul regretatei actriţe Olga Tudorache (născută în Oituz), cu sprijinul domnişoarei Elena Negropontes, viitoarea soţie a generalului Eremia Grigorescu. După mai mulţi ani, corul a fost dirijat de Valeriu Tudorache, fiul iniţiatorului său, iar după decesul prematur al acestuia, a fost condus, 17 ani, de învăţătorul Constantin Radu. Din 1964 este dirijat de profesorul Gheorghe Oprea. În cei 113 ani de activitate a formaţiei muzicale, mai bine de o mie de localnici au cântat în cor, au susţinut sute de spectacole, şi au venit seara la căminul cultural, asigurând longevitatea corului, în componenţa căruia sunt şi ortodocşi şi catolici.
Festivalul Plăcintelor de la Hârja. Este cea mai importantă manifestare organizată în zonă şi unul dintre cele mai importante evenimente ale anului, care are loc în județul Bacău. Manifestările festivalului continuă tradiţia organizării acestui eveniment pe teritoriul județului Bacău, activitate care a debutat în 2001, și în care, participanții şi reprezentanții pensiunilor agroturistice din toată țara prezintă meșteșugul gastronomic al preparării plăcintelor și prăjiturilor după rețete originale. În cadrul acestui eveniment sunt promovate gastronomia zonei, natura (arealul Văii Oituzului), obiceiurile, tradiţiile, arta populară, folclorul, turismul montan, turismul ecumenic. Și tot la Hârja, își desfășoară activitatea Asociația ,,Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, membră a Federației Filantropia, organizație privată non-profit care funcţionează cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul asociației funcționează: Centrul socio-medical pentru persoane vârstnice, Centrul de zi pentru copii ,,Sf. Dionisie Exiguul”, Centrul de creație, artă și tradiție ,,Sfântul Apostol Andrei” și Serviciul de îngrijire la domiciliu.
Satul Poiana-Sărată este considerat ca având cea mai șocantă, bogată și frământată istorie dintre toate satele de pe Valea Oituzului. El a pendulat între administrația Austro-Ungariei până la Marea Unire din 1918, apoi administrația României până în 1940, aparținând județului Trei Scaune până în 1929, apoi județului Bacău până în 1940. În urma Dictatului de la Viena, satul trece în administrarea Ungariei, fiind ocupat de unguri la 13 septembrie 1940. După război, revine României funcționând ca o comună aparte până în 1952 când este înglobat comunei Hârja. Satul a îndeplinit funcția de frontieră – sat grăniceresc și punct vamal – prima mențiune documentară fiind din 1832 sub numele de ,,Satul Sărat”, denumit ulterior ,,Poienile Sărate”. El aparținea la acea dată județului Trei Scaune din Transilvania în cadrul Imperiului Austro – Ungar. Colonizarea satului s-a făcut cu români veniți în trei etape: din Brețcu, din împrejurimile Sibiului și Brașovului și din zona Vrancei.
Evenimente
Ziua comunei Oituz – 15 august (Ziua Eroilor – Ispas); Sântilia de la Poiana- Sărată (în preajma zilei de 20 iulie). Cu ocazia sărbătorii Sfântului Ilie, ocrotitorul parohiei ortodoxe de aici, se desfășoară o sărbătoare câmpenească care antrenează întreaga suflare a Văii Oituzului; Festivalul Plăcintelor (sfârșitul lunii august), sat Hârja, cu paradă a portului popular și regal folcloric.
Tradiții și obiceiuri specifice
Prelucrare lemn, olărit, țesut, artizanat, cusături, muzica corală.
Info utile
Primăria comunei Oituz
Telefon: 0234 337 010
Fax: 0234 337 503
E-mail: con_oituz@compnet.ro
Web: www.primariaoituz.ro
Colecţia de etnografie ,,Gheorghe Grigore Caităr”, sat Oituz, nr. 1343
Program: 10.00 – 14.00
Custode: Constanța Ghioldum
Telefon: 0234 337 550
Muzeul Etnografic Poiana-Sărată, Șoseaua Principală, nr. 226
Telefon: 0234 337 759
Persoană contact: Marian Petrescu
Asociația ,,Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, sat Hârja, str. Principală
Telefon: 0234 337 761
Email: parohiaharja@yahoo.com
Biserica romano-catolică ,,Preasfânta Treime”
Str. Principală, nr. 1185,
Telefon/Fax: 0234 337 006
Pensiunea ,,Casa Benedetta” 3***
Sat Oituz, nr. 10
Telefon: 0742 838 845
E-mail: acasa@casa-benedetta.ro
Pensiunea ,,Margareta” 2**
Sat Hârja, nr. 260
Telefon: 0234 350 285, 0754 901 942
E-mail: pensiuneamargareta@yahoo.com
Camere de închiriat ,,Hanul Codreanu” 2**
Sat Hârja, Punctul ,,Șaroșa”
Camere de închiriat ,,Tabăra Creștină Codreanu” 2**
Sat Hârja, în imobilul proprietate SC ,,Transbus” SA
Pensiunea agroturistică ,,Maria” 3***
Sat Poiana Sărată, nr. 170
Camere de închiriat ,,Oana & Lush” 3***
Sat Poiana Sărată, str. Halos, nr. 1
Telefon: 0741 168 014
Motel ,,Poiana Sărată” 2**
Sat Poiana Sărată, nr. 137
Telefon: 0234 337 886
E-mail: office@poianasarata.ro

Atracții turistice

Alarmare echipe Salvamont

0SALVAMONT

0725826668

Numar unic de urgență

112