Purcedem la drum și după ce ieșim din Dofteana, ajungem în câteva minute în ORAȘUL TÂRGU-OCNA, stațiune turistică de interes național. Se află pe malurile râului Trotuș, într-un golf depresionar, o adevărată ,,potcoavă a dealurilor”, străjuită din trei părţi de prelungirile Munţilor Trotuşului: Masivul ,,Nemirei” în sud şi sud-vest, Culmea Berzunţului în vest şi dealurile subcarpatice în nord. Se află la o distanță de 51 km de Adjud, 60 km de municipiul Bacău, 13 km de municipiul Onești și 18 km de orașul-stațiune Slănic-Moldova.
Considerat un veritabil Salzburg românesc, orașul Târgu-Ocna şi-a câştigat renumele prin câteva recorduri la nivel naţional: primul şi singurul centru de exploatare a sării din Moldova (din sec. XV), care timp de câteva secole a exportat „aurul alb” pe trei continente (Europa, Asia şi Africa); prima sondă de foraj mecanic din România şi a treia din lume (1861); primul funicular din ţară (realizat de ing. Anghel Saligny pentru transportarea sării – 1885); cel mai mare număr de biserici raportat la numărul de locuitori (30 de aşezăminte religioase la mai puţin de 11.000 de locuitori); oraşul cu biserici la trei niveluri (la cota 0 – 24 de biserici, la cota 240 m adâncime – mina Trotuş – o biserică şi la cotele 560 – 600 m, M. Măgura şi Vf. Titirezu – alte 5 biserici); oraşul cu câteva instituţii printre cele mai vechi din Moldova: spital (1828), cazarmă (1836), şcoală publică (1845), primărie (1846), penitenciar (1856), unitate de pompieri (1850), gară (1884).
Principalele atracții ale stațiunii
Fosta Mănăstire ,,Răducanu” (cuprinde Biserica ,,Buna Vestire”, ruinele, zidul din incintă, turnul de intrare și mormântul lui Costache Negri și a surorilor sale Catinca și Zulnia, sec. XVII – XVIII) – monument istoric
Biserica „Buna Vestire” (1664), aflată în incinta fostei mănăstiri, a fost construită de marele logofăt Ion Buhuş şi refăcută, la 1763, de marele logofăt Radu Racoviţă. Este un monument reprezentativ pentru barocul târziu moldovenesc şi este singura biserică din ţară cu text francez în pisania din 1763. Lângă peretele sud-estic al bisericii se afla mormântul lui Costache Negri (1812-1876), diplomat, om politic şi scriitor, unul dintre făuritorii României moderne, îngropat alături de surorilor sale Catinca și Zulnia (1876 mormântul și 1877 stela funerară). Tot în incinta mănăstirii au mai fost înmormântaţi reprezentanţi ai unor familii de boieri iluştri: Buhuş, Racoviţă, Negri, Sturdza.
Monumentul Eroilor de pe Muntele ,,Măgura Ocnei” – monument istoric (cota 520 m), la 2 km de șoseaua Târgu-Ocna – Slănic-Moldova, după un drum care urcă pe coasta muntelui
Este unul dintre cele mai impresionante monumente ridicate în memoria ostaşilor căzuţi în Primul Război Mondial și singurul din România din punct de vedere al formei sale și al altitudinii la care este amplasat. A fost ridicat între 1925-1928, în amintirea celor peste 14 mii de soldaţi români ce au luptat şi au căzut eroic pe frontul de la Oiutuz – Coşna – Cireşoaia. Monumentul, construit din piatră în formă de obuz, cuprinde parterul şi două etaje, legate pritr-o scară interioară circulară şi având o înălţime de 22 m. Pe frontispiciu stă înscris: ,,Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria”. Este un monument-muzeu, ce deţine o colecţie de fotografii originale din primul război mondial (printre care aflându-se şi cele cu general Al. Averescu-conducătorul Armatei a II-a, general C. Pezan, general E. Grigorescu), diferite tipuri de armament şi muniţie din primul război mondial (arme, obuze de tun folosite de vânătorii de munte, cartuşe de diferite calibre etc.), medalii onorifice acordate pentru fapte de vitejie, uniforme de soldat din 1917.
Ansamblul bisericii ,,Sfântul Nicolae” (cu Biserica ,,Sf. Nicolae” și zidul de incintă, 1758 – 1772, transf. 1883, 1936), oraș Târgu-Ocna, monument istoric
A avut un destin zbuciumat: turnul său a servit ca post de observaţie pentru pompieri (1870 – 1880), a fost lovită de fulger (1890) şi bombardată în Primul Război Mondial. În incinta sa se află ,,Cimitirul cu tunuri” în care odihnesc 70 de eroi căzuti în luptele de la Coşna şi Cireşoaia din vara anului 1917.
Mănăstirea ,,Înălțarea Domnului” de pe Muntele ,,Măgura Ocnei”, la 100 metri de Monumentul Eroilor (obște de maici)
Aşezată pe un pinten muntos ce străjuieşte oraşul Târgu-Ocna, apare într-o primă atestare documentară ce aminteşte de construcţia schitului din lemn la 1653. În interior se află Biserica ,,Înălțarea Domnului”, ridicată în stil ștefanian, ca și clădirile administrative, care includ și 100 locuri de cazare.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (fosta mănăstire „Precista”), construită de marele vistier Gheorghe Ursache pe la 1662, închinată Mănăstirii Iviron la Muntele Athos în 1683
A fost metocul Mănăstirii Iviron, împreună cu Mănăstirea ,,Răducanu”, până la 1863. Până la secularizare, mănăstirea a fost condusă de 16 egumeni greci. Este cea mai impunătoare biserică ortodoxă din oraş.
Situl arheologic ,,Utidava”, oraș Târgu-Ocna, cartier Podei, monument istoric, drupa B
Este situat la 500 metri SE de oraș, pe dreapta râului Trotuș (Cultura geto-dacică, Cultura Monteoru, Cultura Cucuteni, Epoca bronzului, Eneolitic). Se identifică cu asezarea menţionată de Ptolemeu în celebra sa lucrare, „Geographia”. A fost denumită de localnici „Titelca din Poiana Chichilăului”. Datând din secolele I î.Hr. – I d.Hr., s-a constituit ca un tip de cetaţuie getică. Săpăturile efectuate au dus la descoperirea unor locuinţe şi gropi pentru provizii, iar materialul arheologic recoltat a fost unul bogat: unelte de fier, ceramică lucrată manual sau la roată, figurine din lut ars, mărgele din pastă de sticlă etc. Cetatea dacică ,,Utidava” este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova, unul ce merită vizitat, ca și toate celelalte obiective ale orașului de la poalele Măgurii.
Palatul Administrativ, oraș Târgu-Ocna (1909 – 1912)
Construit după planurile unuia dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi ai epocii, Petre Antonescu şi sub conducerea antreprenorului italian Giuseppe Barolli. În prezent în această clădire funcţionează Primăria oraşului Târgu-Ocna.
Gara Mare (1884), oraș Târgu-Ocna
Construcție proiectată de inginerul constructor Anghel Saligny, considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.
Prima sondă de foraj mecanic din România (1861), oraș Târgu-Ocna, cartier Poieni, la marginea DN12A
În 1861, în satul Mosoare, comuna Poieni (înglobată astăzi oraşului Târgu-Ocna) a fost construită prima prima sondă cu foraj mecanic (sistem percutant uscat cu prăjini de lemn şi sapă tip burghiu), din România. Primele gropi de păcură şi ţiţei au fost semnalate în România tot în zona actuală a județului Bacău, în secolul al XV-lea. La 15 iunie 1861, Oliver de Lalande, înainta o cerere către domnitorul Al. I. Cuza, prin care cerea aprobarea unei autorizaţii pentru exploatarea ţiţeiului de la Mosoare pe timp de 20 de ani. Deşi cererea fusese aprobată în 1861, abia în 15 iunie 1864, Oliver de Lalande anunţa că are capitalul necesar şi personalul tehnic pentru începerea lucrărilor. Astfel, prima săpare cu mijloace mecanice s-a făcut tot aici, la o adâncime de 150 de metri, de către Societatea „Metaxa”. La 1 iulie 1897, industria extractivă avea la Mosoare – Târgu-Ocna, 51 de puţuri extractive si 9 neextractive. În perioada Primului Război Mondial nu s-a putut extrage ţiţei din cauza tirului artileriei austro-germane. Sonda-monument poate fi observată de pe DN 12A, la ieșirea din Târgu-Ocna, în zona Mosoare, cartier Poieni.
Muzeul de Istorie al orașului Târgu-Ocna, găzduit de Casa de Cultură. Muzeul oferă vizitatorilor: o colecţie cu piese arheologice (ceramică neolitică, ceramică de epoca bronzului, unelte din silex, os, piatră şi bronz); un fond de carte veche în limbi străine; o colecție de artă, cu lucrări semnate de Ion Diaconescu, Vasile Melica, Karl Storck, familia Nicodim; o sculptură din piatră reprezentand un ceas solar, 1875; piese de armament şi muniţie din Primul Război Mondial descoperite pe linia frontului Coşna – Măgura – Cireşoaia; diplome şi ordine militare, documente originale (printre care cele despre Costache Negri – diplomat, unionist şi prieten apropiat a lui AL. I. Cuza); bustul lui C. Negri, de Karl Storck; colecţia ,,Oameni de seamă”; o colecţie de etnografie şi o colecţie numismatică (cu peste 400 de piese).
Baza turistică de agrement ,,Salina”, aflată în Mina de sare ,,Trotuș”, la circa 800 metri de centrul orașului, pe valea Vâlcicăi
Începutul sării în această zonă datează din sec. XV, din timpul lui Ştefan cel Mare. A fost singurul centru de exploatare a sării din Moldova, sarea fiind exportată pe trei continente. Prima bază turistică a fost înfiinţată în mina Pilot, în 1974, la 130 m adâncime, fiind profilată pe tratarea afecţiunilor căilor respiratorii superioare. Baza turistică de agrement (circa 13.000 mp), înfiinţată în anul 2005, este amplasată în Mina Trotuş, la orizontul IX, la 240 m adâncime, la 3,1 km de punctul de plecare a microbuzelor. Microclimatul de salină, bogat în ioni negativi, are o temperatură constantă de 12 – 13 grade Celsius şi este favorabil pentru tratarea afecţiunilor căilor respiratorii. Baza turistică de agrement oferă următoarele puncte de interes: Biserica „Sf. Varvara” (săpată în sare, în cursul anului 1992, biserica are aplicele, marele candelabru, chinoavele şi alte obiecte de cult tăiate în sare, fiind una dintre puţinele biserici din ţara noastră construite în saline, şi singura de rit ortodox din Europa, realizată aproape integral din sare şi amplasată la o adâncime de peste 200 de m). Mai există aici Muzeul Sării, Sala de Spectacole „Florin Piersic”, Cascada şi lacul sărat, spaţiul pentru gimnastică, cabinet medical, bază sportivă (terenuri de sport, spaţii amenajate pentru role, tenis de masă, șah etc), locuri de joacă pentru copii (leagăne, tobogane, maşinuţe), jocuri mecanice, chioşc alimentar, magazin de suvenire şi terasă, internet wireless, o locomotivă din perioada interbelică. La suprafaţă există un ștrand cu apă sărată, cu program în sezonul cald, indicat pentru afecţiunile reumatismale.
Parcul Măgura, cu izvoarele minerale descoperite în 1846, în „grădina lui Nastasache” (actualul Parc)
Tot atunci au fost făcute primele analize chimice ale acestora. Existenţa acestor izvoare a făcut ca oraşul Târgu-Ocna să fie trecut în categoria staţiunilor balneoclimaterice încă din anul 1894, statut reconfirmat în 2002, Târgu-Ocna devenind staţiune turistică de interes naţional. La 11 iunie 2009, s-a inaugurat Centrul Balnear ,,Parc Măgura” din Târgu-Ocna care cuprinde: Centrul de tratament balnear Parc Măgura, Centrul de informare turistică, Parcul Măgura şi Centrul de izvoare minerale. Noul centru balnear va valorifica proprietăţile terapeutice ale celor 7 izvoare minerale din vecinătatea sa. Deocamdată, pe timpul verii, funcţionează doar cele două piscine pentru adulţi şi pentru copii. Tot în acest parc se află și Centrul Național pentru Informare și Promovare Turistică.
Complexul Turistic ,,Creangă”, oraș Târgu-Ocna
Reprezintă o alternativă de agrement şi tratament pentru turiştii tot mai numeroşi care-l vizitează. Complexul oferă oaspeţilor săi un prilej de relaxare, asigurând cazare, restaurant, dar şi numeroase modalităţi de petrecere a timpului liber: pescuit sportiv, saună, piscină, jacuzzi, călărie, tenis de câmp, tenis de masă, biliard etc. Două săli de conferinţe oferă un spaţiu generos şi dotările de excepţie asigură conditii pentru evenimente de training, teambuilding şi conferinţe tematice. ,,Noul Creangă SPA” (4****) dispune de un spaţiu excelent de relaxare şi reconfortare.
Complexul Hotelier ,,Măgura”, oraș Târgu-Ocna
Are o carte de vizită impresionantă, oferind turiştilor: cazare în camere single şi duble, apartamente (360 locuri), restaurant de 450 locuri în 4 saloane: Alb, Roșu, Verde, salonul Albastru (de protocol), orchestră, bar de zi cu 40 de locuri; terasă de vară cu 40 de locuri; biliard, jocuri distractive. Este singura unitate din staţiune care oferă programe complete de tratament pentru afecţiunile căilor respiratorii. Posedă bază de tratament proprie, în incintă, dotată cu instalaţii moderne pentru efectuarea unei palete largi de proceduri balneofizioterapeutice (aerosoloterapie, electroterapie, hidroterapie, masaj, împachetări cu parafină), dar şi Centru SPA.
Drumeții
Zona se pretează nu numai pentru turism balneoclimateric, cultural (bisericile şi clădirile vechi ale oraşului), monahal (Mănăstirea Măgura Ocnei şi Schitul Cireşoaia), dar şi itinerant. Din oraş se pot organiza drumeţii în împrejurimi, pentru a admira peisaje de o rară frumuseţe: dealurile subcarpatice dintre Vâlcele şi Gălean, cu carst pe sare, Muntele Măgura, Hogbackul Drăcoaia, Dealul Perchiu, Defileul Trotuşului etc.
Inedit
,,Hogbackul Drăcoaia”. Graniţa dintre oraşul Târgu Ocna şi comuna Dofteana este marcată, la est de DN 12A, de o creastă ascuţită ce pare, la prima vedere, inabordabilă. Este rezervaţia geologică ,,Hogbackul Drăcoaia”, impresionantă prin aspect şi sonoră prin denumire. Un spate de dinozaur, presărat cu stânci, se înalţă ameţitor peste 350 de metri, din râul Trotuş spre culmile domoale ale Munţilor Berzunţi. Mergând dinspre Târgu-Ocna către Dărmăneşti, după ieşirea din Poieni, localitate componentă a oraşului Târgu-Ocna, cu aproximativ 200 de metri înainte de a intra în satul Bogata, găsim un drum în dreapta ce traversează calea ferată şi ne conduce la un pod peste râul Trotuş, iar în continuare, până la baza dealului. Altitudinea vârfului Drăcoaia este de 666 de metri! Urcuşul este dificil, dar peisajul ce poate fi admirat este încântător, atât prin stâncile ce-i conferă dealului aspectul de hogback, cât şi prin perspectiva pe care o avem către Valea Trotuşului.
,,Cabana lui Averescu”. Timp de peste 300 de ani (cca. 1560 – 1860), începând cu Baba Novac, haiducii au fost speranţa ţăranilor asupriţi. Pe seama haiducilor, poporul a pus nenumărate legende, unele chiar fantastice. De obicei, în aceste legende, multe în versuri, haiducii îi jefuiau pe cei bogaţi, îndeosebi pe boieri, pe turci şi pe fanarioţi, şi îi ajutau pe cei săraci cu o parte din pradă. O asemenea legendă circulă şi în zona noastră. Este vorba despre Tudor Averescu, un profil zugrăvit pe fondul încercărilor secolului al XI-lea, secol dominat de luptele românilor pentru a limita opresiunile străine. În această perioadă mulţi luau calea haiduciei. Aşa se explică şi faptele lui Tudor Averescu, care şi-a săpat o grotă într-o stâncă situată pe vf. Chichilău la 535 m altitudine. Haiducul îi prăda pe cei bogaţi pentru a ajuta săracii. Mai târziu, această grotă a fost folosită şi de trupele române ca punct de observare temporar în timpul luptelor din 1917, pe linia frontului Oituz – Târgu – Ocna. Legenda spune că generalul Alexandru Averescu ar fi inspectat linia frontului tot din acest punct. Grota a rămas ca o amintire neclintită a acelei perioade şi numele ei este săpat în stânca veacului drept ,,Cabana lui Averescu”.
,,Dealul Coșna, cota 789”. În sectorul central, Coşna, între văile Slănicului şi Oituzului, luptau resturile brigăzii a 14-a din divizia a VII-a împreună cu divizia de cavalerie întărită cu două batalioane din brigada de grâniceri şi alte două din regimentul 22. După lupte grele, acest sector, dominante dintre Tg. Ocna şi Grozeşti erau ale românilor. În decursul asaltului Coşnei, de la 13 august 1917, şi-a găsit sfârşitul sergentul grănicer Muşat Constantin, cota 772 (pentru meritele deosebite ale caporalului Muşat, avansat postmortem, s-a ridicat un monument funerar pe locul bătăliei de pe Coşna şi unul lângă Monumentul Eroilor de pe muntele Măgura). Tot în timpul acestor lupte şi-a jertfit viaţa şi căpitanul Gheorghe Demetriad, căzut pe Coşna cota 703. El a fost înmormântat la cimitirul Bisericii Sf. Gheorghe din Tiseşti. Bătălia de la Coşna, ultimul ecou al marii bătălii de la Oituz, se încheia la lumina sinistră a incendiului oraşului pustiit. Cu ea se stingea definitiv şi nădej dea străpungerii frontului românesc din munţii Oituzului şi a cuceririi văii Trotuşului. Bătălia de la Oituz, de la 8 până la 22 august, a fost o izbândă a puterii de rezistenţă a soldatului român. În strânsă legătură eu bătălia de la Mărăşeşti, ea a reuşit să zădărnicească marele plan strategic al duşmanului, a salvat Moldova de catastrofa invaziei şi a ocupaţiei inamice şi a adus o nouă consacrare glorioasă Oituzului, câştigată cu atâta sânge în toamna anului 1917. Pierderile totale ale românilor în bătăliile de la Oituz se cifrează la aproximativ 14.000 de oameni, morţi, răniţi şi dispăruţi.
Evenimente
Datini şi obiceiuri de Anul Nou (31 decembrie); Ziua Naţională a României (1 decembrie); Zilele oraşului (15 august); Ziua vânătorului de munte (3 noiembrie); Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor (13 iunie); Unirea Principatelor Române (24 ianuarie); ,,Călătorie între cer și pământ” – cel mai inedit concurs de ciclism offroad cross country din România (mai sau oct.)
Info utile
Muzeul de Istorie al orașului Târgu-Ocna
Str. Trandafirilor, nr. 2, în incinta Casei de Cultură
Program: Luni – Vineri, orele 08.00 – 16.00
Custode: Alin Radu
Telefon: 0234 340 122. Momentan în renovare.
Monumentul – muzeu ,,Măgura”
Măgura Ocnei, în apropierea Mănăstirii ,,Măgura”
Telefon: 0234 344 114
E-mail: primus_optimus_endimion@yahoo.com
Program: 10.00 – 16.00 (vineri, sâmbătă, duminică, doar în sezonul turistic sau la cerere)
Mănăstirea „Înălţarea Domnului”, Măgura Ocnei
Stareţă: monahia Laurenţia Bulancea,
Telefon: 0234 344 325, 0768 197 848
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Târgu-Ocna
Str. Parc Măgura, nr. 1
Telefon: 0234 340 271, 0738 652 024
E-mail: cnipttgocna@yahoo.com
Hotel ,,Havana” 3***
Str. C. Negri, nr. 110
Telefon: 0744 669 593, 0334 428 391
Web: www.havantarguocna.ro
Hotel ,,Măgura” 2 **
Str. Trandafirilor, nr. 2
Telefon/Fax: 0234 344 444, 0728 184 111
E-mail: hotelmagura@hotelmagura.ro
Web: www.hotelmagura.ro
Pensiunea ,,Casa Creangă” 3***
Str. Gălean, nr. 33 (Complex turistic)
Telefon. 0234 341 795; 0744 605 870
E-mail: casacreanga@yahoo.com
Web: www.casacreanga.ro
Pensiunea ,,Porţile Ocnei” 3***
Str. Mosoare, nr .25
Telefon: 0751 230 490, 0747 250 646, 0747 254 547
E-mail: office@portileocnei.ro, portileocnei@yahoo.com
Web: www.portileocnei.ro
Motel ,,Anda” 3***
Str. Costache Negri, nr. 127 A
Telefon: 0234 344 144, 0744 338 085, 0735 007 106
E-mail: dobrenita@yahoo.com
Web: www.motelanda.ro
Vila ,,Casa Cristal” 3***
Str. Văleni, nr. 10
Telefon: 0744 111 554, 0744 219 866
E-mail: contact@complex-cristal.ro
Web: www.complex-cristal.ro
Baza de tratament și Centrul SPA Hotel ,,Măgura”
Str. Trandafirilor, nr. 2
Telefon: 0234 344 444
E-mail: hotelmagura@hotelmagura.ro
Baza turistică de agrement ,,Salina”
Str. Salinei, nr. 12
Telefon: 0234 344 017
Fax: 0234 344 022
E-mail: salina@salina.ro
Program:
01 Octombrie – 30 Martie, orele 7.00 – 15.00, ultima intrare la orele 14.00
01 Aprilie – 30 Septembrie, orele 7.00 – 17.00, ultima intrare la orele 16.00
Noul Creangă SPA (Pensiunea ,,Casa Creangă”)
Str. Gălean, nr. 13
Telefon: 0773 732 268
E-mail: creangaspa@yahoo.com
Va urma