În data de 11 mai 2023 s-au împlinit 25 de ani de la trecerea la cele veșnice a regretatului regizor, scenarist, scenograf și actor, Petru Mircea Marin Cimponeriu (n.3 iulie 1937, Cluj Napoca – d.11 mai 1998, Slănic Moldova), iar cam în aceeași perioadă a verii, dar în urmă cu 63 de ani, acesta punea bazele Teatrului Popular de Comedie din Slănic-Moldova (1960), primul din România!
La 18 iulie 1969 a avut loc primul spectacol al acestui teatru, cu piesa ,,Opinia Publică”, de Aurel Baranga, în regia lui D. D. Neleanu, de la Teatrul Mic din București, iar Marin Cimponeriu a jucat în rolul lui Chitlaru, rol interpretat de Radu Beligan pe scena Teatrului Național din București.
Marin Cimponeriu, regizor vizionar, creator de teatru și promotor al artei și culturii slăniceneCu o stagiune permanentă, colectivul teatral de amatori din cadrul Casei de Cultură a orașului Slănic-Moldova a menținut viu interesul pentru spectacolul de teatru, cu piese jucate pe minunata scenă din incinta nu mai puțin celebrului Cazinou, polul activităților cultural-artistice derulate în stațiune.
O astfel de înfăptuire, urmată apoi de altele, în diverse orașe din țară, au fost deosebit de importante pentru viața artistică a celor care au cochetat cu teatrul de amatori, un real imbold pentru foarte mulți entuziaști și mereu tineri iubitori ai Thaliei, care au putut astfel să-și exprime scenic marea lor pasiune. Chiar dacă profesiile lor erau cu totul altele decât actoria, aceștia se încumetau să facă teatru după orele de muncă, doar din dragoste fără margini pentru teatru şi meseria de actor, fapt care i-a și motivat și le-a oferit satisfacții personale dintre cele mai plăcute și mai reconfortante. Pentru alții, teatrul de amatori a fost o rampă de lansare către marea scenă a teatrul profesionist și o mare schimbare petrecută în viață, una hărăzită de Dumnezeu, și pentru unii și pentru alții, prin astfel de oameni, precum Marin Cimponeriu… Ars gratia artis!
De aici și marele și incontestabilul merit al lui Marin Cimponeriu, acela de regizor vizionar și creator de teatru, părintele trupei de actori amatori din Slănic-Moldova, înființată în urmă cu mai bine de șase decenii…
Timp de aproape douăzeci de ani, Marin Cimponeriu a asigurat regia şi scenografia a peste 70 de spectacole dintre cele mai diverse genuri (comedie, estradă, spectacole de poezie şi muzică și chiar drame), pentru cea mai mare parte dintre ele fiind şi autorul textelor. Nu s-a lăsat mai prejos nici în calitatea sa de actor, întrucât a interpretat roluri principale în majoritatea spectacolelor care au fost susținute de remarcabila sa echipă de actori amatori. Nivelul artistic atins şi succesele obţinute la festivalurile de teatru din țară au însemnat pentru întreg colectivul de artiști amatori, paşi înainte în promovarea artei teatrale şi totodată un frumos mănunchi de izbânzi oferit publicului.
După ce și-a încheiat mandatul de director al Casei de Cultură din Slănic-Moldova, în 1971, Marin Cimponeriu își continuă activitatea de regizor și actor la trupa teatrului de amatori, până în 1978, când este numit director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Onești.
Să nu uităm însă, un fapt deosebit: ștafeta conducerii Casei de Cultură și a Teatrului Popular de Comedie din Slănic-Moldova a fost preluată de la Marin Cimponeriu, de nimeni altul, decât de reputatul dramaturg, prozator și poet băcăuan, Viorel Savin, din creația căruia au fost jucate pe scena teatrului slănicean, nu mai puțin de patru premiere: „Proprietatea dumneavoastră” (1973), „Fratele meu mut” (1975), „Jocul de dincolo de ploaie” (1977) și „Ginere de import” (1984). Vă dați seama ce atmosferă de emulație culturală și artistică era în acele vremuri, care din anumite puncte de vedere nu pot fi și nu trebuie uitate nicicând! Ci poate reînviate, întru bucuria tuturor!
Ecouri la Festivalul de Umor ,,Marin Cimponeriu”, ediția a III-a, 29 – 30 iulie 2023
Această nouă ediție omagială a festivalului, organizată de Primăria Slănic-Moldova și dedicată omului de teatru, Marin Cimponeriu, a marcat și o premieră. A fost pentru prima dată când în cadrul festivalului au fost prezentate trei texte scrise de Marin Cimponeriu și interpretate de acesta și de alți colegi din trupa de teatru de la Slănic-Moldova, în urmă cu aproape șaizeci de ani. Surpriza a fost pusă la cale de Adrian-Radu Cimponeriu, fiul lui Marin Cimponeriu, care a și urcat pe scenă în toate aceste trei momente artistice, susținut din culise, de bunul său prieten, Vasile Popa, și el fost actor amator în trupa condusă de Marin Cimponeriu. Dacă mai adăugăm și momentele de concert-spectacol susținute de actorii Adrian Păduraru, Vlad Gălățeanu, Cornel Palade și Ovidiu Popa (alături de Radu Cimponeriu), festivalul a fost o reușită, care a încântat publicul prezent în număr mare la Foișorul de Muzică din parcul stațiunii. Despre personalitatea lui Marin Cimponeriu și impactul pe care domnia-sa l-a avut în viața comunității slănicene, au vorbit, în cuvinte emoționante, Radu Cimponeriu, Vasile Popa, Cornel Palade și primarul stațiunii, Gheorghe Baciu.
În loc de concluzie
Ce ar fi putut să fie mai nimerit pentru finalul acestui articol, decât rândurile maestrului Viorel Savin, care consfințesc perioada de mare efervescență creatoare din viața stațiunii Slănic-Moldova, la care au contribuit din plin toți cei care au alcătuit trupa Teatrului Popular de Comedie, toți cei care au participat la actul de creație, în toate formele sale…
,,Timp de ani de zile, întreaga trupă de teatru și de estradă din Slănic-Moldova s-a dăruit altruist celui mai respectat dintre critici: Măria sa Publicul. Recompensa? Aplauzele, iar stimulentul – cuvintele, îndeobște frumoase. Și multă muncă. Neînchipuit de multă, repetând sub bagheta regizorală a unor nume ca: Marin Cimponeriu, I. G. Rusu, Sorin Postelnicu, Gh. Teașcă, Ion Ghelu Deselnica, Paul Sireteanu, prin săli de ședință, birouri sau în scenă, de la orele serii, numai pînă pe la 2 noaptea, deoarece majoritatea dintre ei, dimineața începeau serviciul. Oameni obișnuiți, dar cu suflete mari, personalități distincte, preocupări diverse, dificile, mulți dintre ei înțelegători, uneori ușor irascibili, dar buni prieteni. Însă, mai toți legați de un singur țel: dragostea față de teatru și de public. Iar în încheiere, trupa de teatru, pentru amintirea clipelor frumoase se prezintă așa cum a evoluat ea în anii săi de glorie: Marin, Adriana și Radu Cimponeriu, Val Mănescu, Mihai Freamăt, care a fost totodată și un bun scenarist, premiat la nivel național, Natalia Țigău, Maria Făgăraș, Olga Calistru, Viorica Băisan, Geo Catrințaș, Andrei Paraschi, Andrei Sava, Dante Cotescu, Gheorghe Baciu, Ion Goranda, Ortansa Codreanu, Ionela Purice, Gheorghe Bordeianu, Felicia Ghinea, Dorina Marcu, Vasile Popa, Constanța Blănaru, Ecaterina Matei, Valentin Potorac, Sorin Avădanei, Petrică Sascău și mulți alții, care realmente ne-au încîntat și în fața cărora ne înclinăm și le mulțumim. Astăzi s-a tras cortina la Cazinou…
În frumoasa sală cu balcoane, nu se mai aud aplauzele. Fața Thaliei este tristă. Au plecat actorii. Spectatorii nu mai sînt în cetate, și nici n-ar avea la ce să mai vină. Arta e, și ea, în suferință. Pînă cînd? E greu de spus! Singurul lucru care le mai menține speranța trează lor, celor ce mai supraviețuiesc anilor de glorie: arta nu moare niciodată, poate doar să cadă în uitare pentru o vreme”.
Să sperăm că speranța nu va muri niciodată…