Trasee turistice ECLEZIASTICE

Catedrala ortodoxă “Înălțarea Domnului”, Bulevardul Unirii, Bacău.

Construcția Catedralei ortodoxe „Înăltarea Domnului” a început în anul 1991. Aceasta este unul dintre cele mai mari lăcașuri de cult de religie ortodoxă din Europa, ea situându-se pe locul patru, dupa fosta catedrală ortodoxă “Sfânta Sofia” din Istambul, catedrala nouă din Moscova și cea din Parnes (Grecia). Catedrala care se ridică în centrul Bacăului, are ziduri de beton ce ating în anumite tronsoane o grosime de un metru. Cele 18 clopote cu care este dotată catedrala, au fost fabricate la Innsbruck. Dintre acestea, 13 sunt concepute cu o formă specială și sunt sincronizate de computere, celalalte 5 sunt clopote clasice.

Catedrala romano-catolică “Sfinții Apostoli Petru și Paul”, Aleea Iulian Antonescu, Bacău, este un lăcaș de cult modern cu o arhitectură impunătoare, ridicat în anul 2005 în centrul municipiului Bacău, fiind considerată cea mai mare biserică romano-catolică din Moldova. Având o înălțime totală de 77 de metri, ea se află în prezent pe locul al 4-lea între bisericile din România. Interiorul are formă de amfiteatru cu parter şi două etaje, cu o cupolă imensă ce oferă un aspect deosebit bisericii, neavând stâlpi centrali de susţinere. Cele trei clopote ale catedralei au fost realizate cu instalații electronice și au fot turnate în Padova (Italia).

Biserica “Precista”, Str. 9 Mai, nr. 48, Bacău, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, parte componentă a Ansamblului Curții Domnești Bacău, a fost construită în vremea lui Ştefan cel Mare, de fiul său, Alexandru, fiind sfinţită la 1 ianuarie 1491. Construită din piatră și cărămidă, în stilul specific epocii lui Ștefan cel Mare, biserica este foarte bine proporționată, de plan treflat cu turlă, având o lungime de 25,68 m. Biserica Precista a rezistat în timp, prin unele transformări și reparații întreprinse în secolul al XVII-lea în vremea domnitorului Vasile Lupu. Din această perioadă provine o piatră de mormânt de la 1636, aparținând domniței Cristina, soția nobilului Mihai Fotena Postelnic, unul din ctitorii bisericii.

Mănăstirea Pogleț se află în partea de nord a comunei Corbasca, la o distanță de 5 kilometri de aceasta, într-o poiană mare, înconjurată din toate părțile de păduri de stejar. Mănăstirea a fost construită în anul 1734, fiind închisă începând cu 1866, din cauza secularizării averilor mănăstirești. Pe 1 septembrie 1996, după o perioadă de 130 de ani de la dezființarea mănăstirii, a fost oficiată prima Sfântă Liturghie. Biserica de lemn “Buna Vestire” este declarată monument istoric datorită arhitecturii interesante, cât și a vechimii sale. Mănăstirea adăpostește cea mai veche icoană din județul Bacău, reprezentând “Izvorul Tămăduiri”. Sfânta icoană este pictată pe lemn și poartă amprenta secolelor.

Mănăstirea ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”, Răchitoasa.

Istoria acestei mănăstiri, se întinde pe o perioadă de patru secole. La sfârșitul veacului al XVII-lea a fost construită la Răchitoasa o bisericuță din lemn de stejar, care se găsea lângă Mănăstirea Răchitoasa de astăzi. Mai apoi, în anul 1697, Theofana, fiica voievodului Mihail Racoviță, împreună cu soțul acesteia, au zidit actuala mănăstire. Din nefericire, biserica mănăstirii Răchitoasa a fost dărâmată de cutremurul din 31 mai 1739. A fost renovată ultima oară, la sfârșitul secolului XIX, fiind recent restuarată în 2015, integral din fonduri europene. Aceasta a devenit una dintre cele mai reprezentative lăcașuri de cult monahale din zona centrală și de sud-est a Moldovei.

Mănăstirea ortodoxă “Buna Vestire”, Tisa Silvestri, Odobești se află într-o zonă de dealuri şi văi, la marginea unei păduri. Mănăstirea este relativ nouă, construită şi reactivată după anii ’90. Mănăstirea Tisa a fost atestată documentar pentru prima oară la 1729 și din 1895 există mențiunea că la Tisa fusese un schit de călugări. Dupa 20 noiembrie 1996 s-a început reconstrucția ei de către maicile care acum trăiesc în mănăstire. Biserica mică a mănăstirii a fost sfințită în 2003 iar cea mare în 2010. Maicile se gospodăresc singure și au diverse îndeletnicirii printre care agricultura, apicultura, pictura, confecţii și realizarea de goblenuri.

Mănăstirea ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”, Diaconești, Agăș a fost ridicată la granița judeţului Bacău cu judeţul Harghita, între munţii Ciucului şi Tarcăului. În anul 1998, s-au pus bazele unei aşezări monahale cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Construcţia primului corp de chilii a fost finalizată în anul 2000, cuprinzând o bucătărie, o sală de mese şi o capelă. Doi ani mai târziu au început lucrările pentru ridicarea unei biserici mari. Datorită cadrului natural în care se află aşezământul, noua construcţie a fost ridicată pe piatră de râu, bârne de molid şi brad, în stilul moldovenesc ştefanian.

Biserica ortodoxă “Sfinții Petru și Pavel”, Dărmănești.

În anul 1924 enoriaşii din satul Boiştea împreună cu preotul Constantin Moiceanu au hotărât să ridice o nouă biserică la mijlocul parohiei, întrucât cea veche se dovedise neîncăpătoare. În vara anului 1924 s-au pus bazele noii construcţii. Biserica a fost construită, după anul 1938, din piatră cioplită de meşteri iscusiţi sub conducerea renumitului maistru pietrar Ion Silvestru din Comăneşti. Venind al doilea război mondial, lucrările au fost întrerupte, acoperirea bisericii făcîndu-se abia în 1950. Biserica a fost pictată de pictorul Constantin Calinescu și a fost terminată în anul 1971.

Mănăstirea ortodoxă „Măgura Ocnei”, Tîrgu Ocna se află pe culmea Măgurii, în sud-vestul orașului Tîrgu Ocna. Biserica mănăstirii poartă hramul „Înălțarea Domnului”. Schitul a avut în lunga sa existență trei biserici construite succesiv. Mănăstirea de maici din Măgura Ocnei a fost construită între 1750-1757. A  fost demolată în 1964, fiind amenajat aici un complex turistic. Ulterior mănăstirea a fost refăcută iar biserica actuală a fost construită în perioada 1990-1993. Biserica mănăstirii este o construcţie masivă din cărămidă şi piatră, placată cu piatră în exterior, în formă de cruce. Altarul spaţios este luminat de o fereastră cu vitralii la est. Catapeteasma este din lemn de stejar frumos sculptat. Pictura bisericii este executată în tehnică frescă, iar icoanele în ulei. 

Biserica ortodoxă “Sfânta Varvara” din salina Tîrgu Ocna este o biserică impresionantă, atât prin arhitectura originală a acesteia, cât şi prin poziționarea ei. Biserica este închinată ocrotitoarei minerilor și se află într-o imensă salină, mina de sare “Trotuş”, din oraşul Tîrgu Ocna. Aproape întregul mobilier al bisericii este lucrat în sarea muntelui. Astfel, aplicele de pe pereţi, candelabrul, stranele, scaunul arhieresc şi alte obiecte de cult, formează un tot unitar cu locul în care sunt aşezate. Biserica Sfânta Varvara a rămas şi în prezent una dintre puţinele biserici din ţara noastră, construite în saline, şi singura din Europa realizată aproape integral din sare.

Mănăstirea ortodoxă “Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Slănic-Moldova este situată la o altitudine de 900 metri, pe muntele Bolovanu, la aproximativ 10 kilometri de staţiunea Slănic Moldova. Iniţiatorii şi susţinătorii principali ai construcţiei au fost doi cetăţeni americani, de origine română. Lucrările au început în anul 2000, iar biserica a fost sfințită în 2006. Catapeteasma bisericii este din stejar sculptat, iar clopotele sunt așezate pe un schelet metalic.

Biserica romano-catolică “Preasfânta Treime”, Oituz.

De-a lungul timpului, pe locul bisericii “Preasfânta Treime” din Oituz au fost alte așezământe de cult care au fost distruse. Prima biserică, având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită din lemn în anul 1734. În anul 1854 s-a ridicat o biserică din piatră, care s-a păstrat până la primul război mondial când a fost distrusă în timpul luptelor care s-au dus în zonă. După război, s-a construit din piatră, în anul 1924, actuala biserică, având hramul “Preasfânta Treime”.  Biserica este impresionantă atât prin arhitectura exterioară cât și interioară.

Biserica ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului” din Borzești, Onești.

Borzești este localitatea în care s-a născut marele domnitor Ștefan cel Mare. Biserica a fost costruită de domnitor împreună cu fiul lui, Alexandru, între anii 1493-1494. Sub masa Sfântului Altar din biserică se află rădăcina stejarului din Borzești, de care, spune legenda, a fost spânzurat Gheorghiță, unul dintre cei mai buni prieteni din copilăriei al voievodului Ștefan cel Mare. Ultima renovare s-a încheiat în anul 2005, a fost realizată de pictorul Grigore Popescu și a inclus lucrări de pictură interioară murală. În interiorul curții bisericii se află Muzeul de Cultură și Artă Religioasă, deschis în anul 1994, cu un patrimoniu cultural important: icoane, obiecte de cult şi cărţi vechi religioase din secolele XVII-XIX.

Mănăstirea ortodoxă “Sfânta Treime”, Bogdana, Ștefan cel Mare.

Mănăstirea din localitatea Bogdana a fost ctitorită de marele logofăt Solomon Bârlădeanu la 1670, și a fost refăcută după 1755 de episcopul Ioanichie. Biserica a mai fost reparată în perioada 1932-1933. Zidită din piatră și cărămidă, cu ziduri de apărare și turn de coplotniță, cu biserica în plan treflat, a avut ca model necropola lui Ștefan cel Mare de la Putna. După cel de-al doilea război mondial, mănăstirea a cunoscut o viață intensă monahală, devenind una dintre cele mai mari mănăstiri a județului Bacău. Aici se află și o importantă colecție de cărți religioase și icoane vechi din secolele XVI-XVIII.

Mănăstirea ortodoxă „Sfinții Voievozi Mihail si Gavril”, Mănăstirea Cașin a fost construită in 1655 de voievodul Gheorghe Ștefan, pe locul unui schit vechi. Planul bisericii, arhitectura fațadelor și dimensiunile sale sunt identice cu cele ale bisericii Golia din Iași, dar formele sunt simplificate. Biserica era înconjurată de case domnești și de un zid de piatra înalt și puternic cu turnuri ca de cetate, fiind concepută ca loc de apărare. În urma cutremurului din 1805, fiind grav avariată, mănăstirea a fost reparată de starețul grec Ierotei, iar între 1836-1839 de starețul Isaaia din Constantinopol.