Trasee turistice MUZEISTICE
Traseu turistic muzeistic: Bacău (1) – Bacău (2) – Bacău (3) – Bacău (4) – Buhoci – Parincea – Stănișești (5)– Bacău – Traian – Roșiori – Lipova (6) (Valea Hogei) – Roșiori – Negri – Prăjești (7) –– Traian – Bacău – Hemeiuș – Gârleni – Racova –Buhuși (8) – Racova (9) – Bacău – Faraoani – Cleja – Răcăciuni (10) – Parava – Gura Văii – Onești (11) – Târgu Trotuș- Târgu Ocna – Dofteana – Dărmănești (12) – Comănești (13) – Agăș – Brusturoasa – Palanca Ghimeș-Făget (14) – Agăș – Comănești – Moinești – Magirești (15)
Casa memorială “George Bcovia”, George Bacovia nr. 13, Bacău.
George Bacovia (1881-1957), pe numele său adevărat Gheorghe Vasiliu, a fost un mare poet simbolist. Și-a luat pseudonimul de Bacovia inspirându-se de la vechea denumire a Bacăului, respectiv Bacov. Imobilul este o cladire lungă, cu doua verande spre curte, cumpărată de parinții poetului și în care a locuit familia între anii 1906-1928. În 1971 a devenit casă memorială. În Casa memorială “George Bacovia” sunt expuse obiecte de uz personal și piese de mobilier ce au aparținut marelui poet. Casa memorială deține și o casetă video în care e surprins poetul în timpul vieții, dar și o casetă audio cu vocea poetului recitând din versurile sale.
Casa memorială Nicu Enea, Nicu Enea, nr. 31, Bacău.
Clădirea în care se află expoziţia memorială Nicu Enea (1897-1960) a fost construită în anul 1926, proprietar fiind Gheorghe Paloşanu, tatăl Elvirei Enea. În această casă soţii Elvira şi Nicu Enea au trăit în perioada 1929 – 1960. În casa în care a trăit și a lucrat pictorul Nicu Enea sunt expuse obiecte personale, fotografii, corespondență și lucrări semnate de acesta. Casa memorială prezintă o parte importantă a operelor pictorului băcăuan, 54 de lucrări de pictură fiind expuse în cele trei săli ale casei precum și ale pictorilor Jean Al. Steriandi, Nicolae Tonitza și alții. În curte se află un bust al artistului în piatră realizat de scluptorul Nicolae Enea.
Complex Muzeal “Iulian Antonescu”, Str. 9 Mai, nr. 7, Bacău.
Muzeologia băcăuană debutează în anul 1957, când se înfiinţează primul Muzeu Regional, fiind numit ca director Iulian Antonescu (1932-1991), absolvent al Facultăţii de istorie din Bucureşti, promoţia 1956. Din anul 1959, în cadrul muzeului au activat 3 secții: știintele naturii, istorie și artă. La momentul actual există un muzeu separat dedicat știinelor naturii. Patrimoniul secției de istorie, depășește 15.000 piese, care reprezintă valoroase mărturii privind istoria locuitorilor de pe teritoriul județului din perioada civilizației geto-dacică. În cadrul secției de artă, fondul muzeistic principal se bazează pe lucrări de pictură, sculptură și grafică. Printre pictorii ale căror lucrări sunt expuse se numără Nicu Enea, Theodor Aman și Nicolae Grigorescu.
Complex Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea”, Aleea Parcului, nr. 9, Bacău.
Primul muzeu de istorie și științe ale naturii din municipiul Bacău a fost deschis publicului pe 1 ianuarie 1959 sub numele de Muzeul Regional Bacău. Pe data de 31 octombrie 1966 a fost inaugurată prima expoziție permanentă iar din 1969 a fost înființat Muzeul de Științe ale Naturii „Ion Borcea”. În cadrul muzeului se află o seră cu plante ornamentale, iar colecțiile muzeului cuprind peste 200.000 de piese din domeniile: ornitologie, geobotanică, malacologie, paleontologie, geologie, etimologie și Ion Borcea s-a născut în localitatea Buhoci, din județul Bacău și a fost un savant naturalist, cunoscut ca întemeietor al oceanografiei românești și al Stațiunii de Cercetare Marină.
Casa memoriala “George Apostu”, Stănișești. George Apostu (1934-1986) a fost unul dintre cei mai valoroşi sculptori români, după celebrul Constantin Brâncuşi, care a constituit și o sursă de inspirație pentru el. „Tatăl şi Fiul“, „Laponele“ şi „Fluturi“ sunt câteva dintre cele mai cunoscute lucrări ale artistului. A fost distins cu importante premii printre care Premiul Ioan Andreescu al Academiei Române în 1966 și Marele premiu pentru sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici din România în 1970. În ultimii ani, în a doua jumătate a lunii august, la casa memorială din Stănișești se organizează Tabăra de Creație “Împreună cu George Apostu, la el acasă”.
Muzeul “Academician Profesor Gheorghe Vrânceanu”, Valea Hogei, Lipova a fost fondat și deschis pe 20 septembrie 2007, de către profesoara Georgeta Simion Potânga. Gheorghe Vrânceanu (1900-1979) a fost o personalitate importantă a științei românești, creatorul școlii de geometrie diferențială globală și unul dintre marii matematicieni ai lumii. Aici se găsesc o parte din lucrările academicianului, unul din birourile la care a lucrat, o călimară care a aparținut academicianului, manuscrise și roba lui de student. Muzeul este situat în clădirea școlii satului, în semn de respect și ca omagiu adus marelui matematician.
Complex Muzeal “Paul Țarălungă”, Prăjești, este alcătuit dintr-un muzeu și o Grădină Botanică, care este unică în țară fiind amplasată în mediul sătesc. Realizarea Complexului Muzeal a început în anul 1945, când Paul Țarălungă (1921-2012) a fost numit învățător la școala din Prăjești, și a fost inaugurat în 1970. Acesta a adunat de-a lungul timpului peste 3000 de exemplare din domenii diferite: arheologie, botanică, etnografie, geologie, numistmatică, paleotologie și zoologie. Grădina Botanică adăpostește peste 500 de specii de plante și arbori.
Muzeul de istorie Toader Buhuș, de pe Str. Vasile Lupu, nr. 14 din Buhuși a fost inaugurat în anul 1977 și este adăpostit în fostul conac al boierului Toader Buhuș, care a avut în trecut o contribuție deosebită în dezvoltarea localității. Clădirea a fost supusă doi ani, unui proces amplu de renovare, muzeul fiind redeschis în anul 1992. O perioadă a purtat denumirea de Muzeul Țesutului și Postăvăritului, însă în acest moment, nu se mai regăsesc în muzeu colecțiile care arătau istoria acestor îndeletniciri. Sunt expuse piese arheologice descoperite în zonă, exemplare de carte veche și documente care prezintă date despre istoria localității, imagini și piese de referință de la momentele semnificative ale istoriei moderne ale României, precum și de la Marea Unire din 1918.
Casa Memorială “Ion Borcea”, Racova.
Casa Memorială “Ion Borcea” de la Racova este casa copilăriei și adolescenței profesorului universitar Ion Borcea (1879-1936). Casa a fost donată de sora savantului, Eufrosina Borcea Petrovanu. Astăzi găzduiește expoziția permanentă dedicată vieții și operei marelui savant, fondatorul oceanologiei românești, unul dintre primii oameni de știință care a înțeles importanța și rolul oceanului planetar. Expoziția de la casa memorială conține fotografii de epocă, copii după documente relevante pentru opera și viața savantului și piese autentice de mobilier. Casa, cu o vechime de 100 ani, a fost locuită de familia Petrovanu, care a donat o parte a ei Muzeului de Științele Naturii (4 camere și un hol).
Colecția de etnografie “Preot Vasile Heisu”, Răcăciuni este deschisă la sediul Primăriei din comuna Răcăciuni încă din anul 1972. Expoziția cuprinde în jur de 700 de exponate și a fost realizată de preotul Vasile Heisu (1911-1971) care timp de mai multe decenii a colecţionat piese de port popular şi textile de interior din satele din sudul judeţului Bacău, situate de o parte şi de alta a Siretului: Răcăciuni, Orbeni, Pânceşti, Parava, Valea Seacă şi Corbasca. Exponatele datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea.
Muzeul de Cultură și Artă Religioasă, (cartier Borzești) Onești.
În incinta bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din Borzești, în clădirea vechii școli de la 1838, funcţionează din anul 1994, Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă. Clădirea a fost restaurată și placată pe exterior cu piatră. Muzeul este construit din blocuri masive de piatră, pereții săi având grosimea de un metru și jumatate și reprezintă un loc de pelerinaj pentru iubitorii de istorie, plecați pe urmele lui Ștefan cel Mare. Muzeul păstrează o frumoasă colecție de obiecte valoroase: obiecte de cult religios de la biserici din județul Bacău și carte veche religioasă (secolele XVII-XIX). De o deosebită valoare este catapeteasma din lemn de tei, din secolul al XVIII-lea, donată muzeului de Mănăstirea din Bogdana – ctitorită în 1660 de logofătul Solomon Bîrlădeanu.
Muzeul Etnografic din curtea bisericii “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, Dărmănești a fost construit pe locul unei vechi magazii, lângă biserica ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din localitatea Boiștea. Acesta a fost realizat între anii 1924-1958, în perioada în care a fost construită biserica. În locul magaziei a fost ridicată o clădire și la etajul acesteia s-a amenajat un muzeu etnografic, unde au fost expuse diferite obiecte folosite în trecut pe plan local, fiind acum pe cale de dispariţie cum ar fi: costume populare bărbăteşti şi femeieşti, scoarţe şi lăicere, diferite obiecte necesare uzului gospodăresc (stative de ţesut, urzoi, maşină şi furcă de tors, meliţă de cânepă, cheptenei, sucală, suveică), icoane şi cărțe vechi.
Muzeul de etnografie și artă Dimitrie Ghika-Comănești, Str. Republicii nr. 38, Comănești.
Ansamblul Palatului Ghika – Comănești, azi Muzeul de etnografie și artă Dimitrie Ghika – Comănești a fost reședința de vară a familiei Ghika-Comănești. A fost ridicat în anul 1890 de arhitectul Albert Galleron, care a proiectat și Ateneul Român. În anul 1988, palatul a fost transferat Muzeului judeţean, care a organizat într-o aripă expoziţia etnografică şi de artă populară din zona Trotuş, deschisă în 1989, iar în anul 1995 expoziţia de artă plastică românească contemporană. Colecţia cuprinde obiecte legate de ocupaţiile tradiţionale și de iarnă din zona Trotuș, meşteşuguri, industria casnică, ţesături de interior și costume tradiţionale.
Muzeul feroviar (în fosta clădire CFR), Ghimeș, Ghimeș-Făget.
În Ghimeș Făget, județul Bacau, între pod, calea ferată și scările de piatră ce urcă către ruinele Cetății Rakoczi, se află, între pereții Cantonului 30, un muzeu cu totul deosebit, cu o colecție specială. Obiecte din muzeu au fost adunate dea lungul timpului de un pasionat al domeniului feroviar. În muzeu sunt expuse imagini, hărți sau obiecte din trecut, mai ales din domeniul feroviar: un ceas vechi de peron, plăcuțe de pe locomotive, uniforme CFR, vechi telefoane. Construit lângă calea ferată și șoseaua ce făcea legătura între Moldova și Transilvania, cantonul avea rolul de a supraveghea și proteja, fiind dotat cu aparate de semnalizare, era cel mai estic canton de cale ferată austro-ungar. Cantonul a fost renovat recent. Lângă canton este încă vizibilă granița de o mie de ani a Ungariei Mari.
Muzeul răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat, Prăjești, Măgirești a fost inuagurat în luna octombrie 2015, fiind realizat din inițiativa Fundației Culturale ,,Urmașii Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”, cu sprijinul autorităților locale și a profesorului doctor universitar Contstantin Parascan, care a oferit terenul pentru construcția muzeului. În cadrul muzeului au fost amenajate mai multe spații expoziționale care prezintă o reconstituire istorică a vieții răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat. Muzeul deține exponate, documente și mărturii din perioada culturii Cucuteni. Periodic, în cadrul muzeului, se desfășoară diverse evenimente culturale.
Atracții turistice
Alarmare echipe Salvamont
0SALVAMONT
0725826668
Numar unic de urgență