La Galeria ,,Nicu Enea” din satul Valea Arinilor, comuna Măgirești (Bacău), va avea loc, vineri, 19 mai, cu începere de la ora 17. 00, manifestarea „Ziua Nicu Enea”, ediția a V-a.
Evenimentul este organizat de Primăria comunei Măgirești, împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Bacău și Fundația Culturală ,,Urmașii Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”.
Cu această ocazie vor avea loc o serie de comunicări susținute de scriitorul și dramaturgul Viorel Savin (autorul volumul „Pictorul Nicu Enea – Viața alcătuită din scrisori, articole și poze”), criticul de artă Iulian Bucur și filologul Gabriel Fornica-Livada.
În cadrul acestei manifestări va avea loc și vernisajul expoziției de pictură a artistului plastic și istoricului de artă, Mihai Nechita-Burculeț.
Nicu Enea (28 mai 1897, sat Valea Arinilor, comuna Măgirești, Bacău – 16 septembrie 1960, Bacău) – repere biografice:
Elev al lui Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu și Arthur Verona, la Şcoala de Arte Frumoase şi Academia Liberă de Pictură, pictor impresionist şi postimpresionist, Nicu Enea reprezintă România, în 1935, la expoziţia Internaţională de Pictură de la Paris, unde a primit medalia de argint, pentru lucrarea ,,Elvira”, un portret al soţiei sale, lucrare ce poate fi văzută la Casa Memorială ,,Nicu Enea” din Bacău. Căştigă concursul pentru a picta mai multe săli din Palatul Regal, în 1937 realizează pictura Bisericii ,,Sfinţii Voievozi” din Bacău, iar în 1942 participă la renovarea şi pictarea Catedralei Ortodoxe din Chişinău, Nicu Enea fiind şi autorul picturii de pe Cupola Teatrului ,,Bacovia”. Recunoaşterea talentului său este onorată prin organizarea mai multor expoziţii în Bucureşti, pictorul Nicu Enea fiind distins cu numeroase și importante premii.
După 1945, este îndepărtat din viaţa artistică, fiind acuzat de comunişti că a fost un apropiat al Casei Regale, devenind şomer, fiind nevoit să se angajeze la ,,Proletarul” şi obligat, pentru a trăi, să execute lozinci şi portrete ale unor demnitari comunişti. După anii 60, soţia sa Elvira reuşeşte să-i reabiliteze numele şi îl aduce în atenţia publicului, prin organizarea a două mari expoziţii, una în Bacău şi alta în Bucureşti. Casa în care a locuit, împreună cu numeroase opere de artă (pictură, grafică, obiecte personale) sunt donate de Elvira statului român, devenind, în 1970, Casa Memorială ,,Nicu Enea”, la care, mulţi ani, Elvira Enea a fost custode.
Pe lângă albumele și volumele dedicate pictorului băcăuan, în 2015, cu ocazia organizării primei ediții a manifestării ,,Ziua Nicu Enea”, Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău a editat și oferit participanților, o broșură de promovare a acestui important eveniment, prima de acest fel care a apărut într-o localitate băcăuană.