Continuăm serialul dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), prima publicație care a apărut într-o stațiune din România. În fapt, un jurnal istoric al stațiunii Slănic-Moldova, care acoperă o perioadă istorică a stațiunii mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”.
În acest episod: Ziarul ,,Curierul Slănicului”, Nr. 7, sâmbătă, 26 iunie 1904. Din sumar:
Potrivit profesorului, academicianului și neurologului Gheorghe Marinescu, fondatorul Școlii Românești de Neurologie (1863-1938), unica stațiune din România care poate rivaliza cu oricare altă stațiune balneară din Europa este Slănic-Moldova; la Slănic este un obicei care nu pare să existe în altă parte: la 6 fix, în feicare dimineață, muzica militară dă deșteptarea vizitatorilor pentru cura de ape minerale; în prezentarea istoricului stațiunii se menționează că prima analiză a izvoarelor minerale s-a făcut în 1833 (conform documentelor, analiza s-a făcut în 1832, n. a.) din ordinul generalului rus Pavel Kiseleff.
Prima pagină din acest nou număr al Curierului se deschide cu articolul ,,Din ale Slănicului”, în care revine obsesiv tema referitoare la ,,obiceiul rău, vechi, însă întotdeauna `a la mode`, care îi face pe bogătașii noștri să se ducă în străinătate, îndurând drumuri ucigătoare, zadarnice, dar și cheltuieli exorbitante pentru a găsi locuri locuri și ape, mai întotdeauna inferioare celor de la Slănic”. Dar, potrivit aceluiași articol, mai apare o situație care împiedică dezvoltarea stațiunii: ,,În străinătate, stagiunile balneare încep întotdeauna la 1 mai și sfârșesc la 2 septembrie cel puțin, de multe ori chiar la 1 octombrie. Din mărimea termenului acesta de 4 luni trag enorme foloase atât vizitatorii, cât și stațiunile balneare, care au venituri de la câte 4 și 5 rânduri de clienți. Însă, Slănic-Moldova rămâne o stațiune goală (făcând abstracție de gratuități) până la 1 iunie – 1 iulie și devine pustie pe la 10 – 15 august”. Soluția propusă de ziar ar fi ca ,,autoritățile să schimbe în primul rând defectuosul obicei de a acorda majoritatea concediilor numai pentru iulie, ci să le repartizeze pe trei luni: iunie, iulie și august, miloc prin care lumea s-ar deprinde sau ar fi silită să vină mai devreme și s-ar ajunge astfel, ca stagiunile balneare să fie de fapt, de 3 sau chiar de 4 luni, ca în străinătate”. Iar în articolul ,,Din firea noastră” este trasă și concluzia la cele menționate în articolul anterior: ,,Nu găsim că e rău și nici măcar că e plictisitor să stai toată ziua cu mâna în pungă în străinătate, dar devenim posaci și ne târguim până la un ban, când e vorba să-i lăsăm în țară. Și apoi, culmea, tot noi exclamăm cu o adorabilă naivitate: `cum vrei să fie progres când stațiunile noastre balneare sun date uitării, când banii noștri se duc peste hotare!…`”. Îndemnul de a alege stațiunile din țară, în detrimentul celor din străinătate apare într-un nou episod din rubrica ,,Rămâneți în țară”: ,,(…) E o lipsă de dragoste pentru locurile încântătoare ale țării, căutarea aceasta de orizonturi străine, de localități îndepărtate. Păi, Munții Carpați au fără îndoială pozițiuni care pot rivaliza cu cele ale Alpilor apuseni; Bacău și Neamț sunt un Tirol”. Și bineînțeles, este preamărit Slănicul, care ocupă locul de frunte dintre toate punctele, ,,un adevărat paradis, unde mâna omului (prin administrația Epitropiei `Sf. Spiridon`) n-a cruțat niciun sacrificiu pentru a desăvârși cu tot confortul, cuibul acesta de liniște, sănătate și mulțumire”. Și, la final: ,,De aceea îndemnul ce-l adresăm tuturor oamenilor cu dragoste de țară, stă, după cum ați înțeles, în cuvintele puse în fruntea acestui articol. Nu vă duceți la băi străine, căci aveți destule frumuseți aici: rămâneți în țară!”
Foarte interesant este și programul unei zile din sezonul de băi, așa cum se desfășura atunci, pe la 1900: ,,Mai întâi de toate, de voie sau nevoie, toată lumea este aici foarte matinală. De la 6 dimineața nu mai doarme nimeni: la 6 fix, muzica militară, cu surle, tobe și trompete trece cântând pe sub ferestrele hotelurilor, și în liniștea profundă a dimineții, notele vioaie ale marșurilor răsună cu putere până în cele mai ascunse colțuri. Mai original `reveille matin` nici că se poate!” Apoi, lumea se îmbrăca în pripă și pornea în răcoarea dimineții la izvoare, după care, iar plimbare, micul dejun și cafeau cu lapte, iar de la ora 9.00, spre stabilimentul de hidroterapie, unde se încep băile. După aceea, iar plimbare, popas la ,,chioșcul cu gazete, cărți poștale și volume de literatură ușoară”, iar apoi, masa de prânz la restaurantele din stațiune, în acompaniamentul muzicii de fanfară. După-amiază, chiar dacă nu se doarme (pentru că așa e în prescripția medicală), mai ales între orele 13.00 – 15.00, atmosfera este una liniștită, ,,viață nu se vede mai nicăieri, în afară de salonul de sus al Cazinoului, unde profesioniștii învârtesc câte un poker sau o mică panțarolă (tot un joc de cărți, care se joacă în trei persoane, cf. Dex). La ora 16.00 reîncepe cura izvoarelor, pe urmă o plimbare pe ,,La trei fagi”, unde mereu se află câțiva jucători de ,,lawn-tenis” (tenis pe zgură), sau la Cascada, după care, o incursiune prin parc, masa de seară și petreceri la restaurante, cofetării, sau pe la Cazinoul luminat feeric, unde ,,mulți se amuză pierzând la căișori, până când oboseala zilei le aduce aminte că, a doua zi, la ora 6.00, vrând-nevrând, trebuie să fie în picioare”.
Rubrica ,,Note și impresii” ne propune o plimbare ,,Spre Cascada”, iar ,,Galeria Epitropilor” ni-l prezintă în acest număr pe prof. dr. Constantin Botez (1854 – 1909), epitrop al Casei ,,Sf. Spiridon” și profesor la Facultatea de Medicină din Iași. În 1882 acesta a obținut titlul de ,,Doctor în medicină și chirurgie”, iar alături de medicii Ludovic Russ senior și Leon Sculy Logothetides a fost unul dintre întemeietorii școlii chirurgicale ieșene.
La rubrica ,,De toate” mai aflăm că după descoperirea primelor izvoare de către serdarul Mihalache Spiridon, faima lor se răspândește imediat în întreaga Moldovă și că, deja, pe la 1820, ,,multă lume se ducea la Slănic, pentru a se vindeca de la `izvoarele tămăduirii`, cum se numeau pe atunci”. Mai aflăm, fapt confirmat și de documentele istorice că prima analiză a izvoarelor minerale s-a făcut în 1833 (conform acestora însă, analiza s-a făcut în 1832, n. a.) din ordinul generalului rus Pavel Kiseleff, preşedinte plenipotenţiar al divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti în timpul administraţiei militare ruse, ambasador al Rusiei la Paris, unul dintre susţinătorii unirii Principatelor Române. În semn de recunoştinţă, Izvorul Nr. 1 va purta o perioadă denumirea de ,,Izvorul Sfântul Pavel” sau ,,Izvorul Preşedintelui”, după numele generalului rus care a vizitat staţiunea în anul 1833 (izvor denumit ulterior ,,Izvorul lui Mihail” sau ,,Izvorul Mihălucă”, după numele descoperitorului). Totuși, primele determinări ale compoziției chimice a acestor ape s-au efectuat în anul 1852, urmate de alte serii de analize în anii 1953, 1957, 1965 și apoi de analize periodice făcute în Laboratorul de chimie al apelor minerale din cadrul Institutului de Balneologie și Fizioterapie.
Să nu uităm că până la ediția din 1904 a acestui ziar, apele izvoarelor minerale de la Slănic-Moldova au fost prezente la diferite expoziţii internaţionale obţinând medaliile de aur la Viena (1873), Paris (Expoziţia Universală – 1889), Bucureşti (Expoziţia Cooperativă – 1894) şi medalia de argint la Frankfurt pe Main (Expoziţia Internaţională de Balneologie – 1881). Se mai amintește în acest număr și de starea foarte bună a șoselei care leagă Slănicul de Târgu-Ocna, construită în 1890, o dată și cu patru poduri de fier peste apa Slănicului, totul sub îndrumarea ing. Elie Radu, personalitate proeminentă a tehnicii româneşti, într-o perioadă în care la noi în ţară tehnica era abia în faşă.
Și tot în acest ziar, la rubrica informațiilor politice, suntem anunțați că academicianul și omul politic Dimitrie Sturdza (1833 – 1914), prim-ministru al României (între 1895 – 1909), va petrece câtva săptămâni din iulie sau august în stațiune și va fi găzduit în frumosul apartament princiar de la hotelul ,,Racoviță”, iar cu această ocazie va avea loc aici, ,,o importantă consfătuire politică a tuturor fruntașilor partidului liberal”.
Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU) și cotidianului ,,Deșteptarea”.
Sursa: BCU Iași
Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău
Mențiune: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași. În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil.
Următorul episod: Marți, 6 septembrie 2022, într-un număr festiv, dedicat sărbătoririi a 400 de ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare.