Trasee turistice NATURALE

Parcul Cancicov, Aleea Parcului, nr. 20, Bacău.

Amenajat în urma Decretului Regal din 09 mai 1938, parcul are o suprafață de 24 de hectare și este cea mai importantă zonă verde din județul Bacău. Proiectul de amenajare a fost întocmit de arhitectul peisagist Eduard Pinard, el stând la baza amenajării parcului în forma cunoscută de astăzi. Între anii 1961-1962 acesta a suferit mai multe modificări, datorate construirii Teatrului de Vară. În perioada în care a fost ministru de finanțe, Mircea Cancicov a ajutat municipiul Bacău pentru înființarea parcului, astăzi acesta îi poartă numele. În parc există un număr mare de monumente printre care se numără busturile lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu și Mircea Cancicov.

Parcul Băi, Str. Tudor Vladimirescu, Moinești se află în centrul orașului și are o suprafață de 4,5 hectare. Parcul a fost atestat în urmă cu peste 100 de ani, fiind recent renovat și reabilitat cu fonduri europene, devevind un spațiu plăcut pentru petrecerea timpului liber prin practicarea de diferite sporturi și jocuri, având însă și spații de odihnă în aer liber sau promenadă. Aici există 10 izvoare de ape curative sulfuros-feruginoase, descoperite în 1860 și folosite din 1908, care sunt monitorizate și analizate permanent. Apele minerale au numeroase indicații terapeutice, putând fi folosite în cure interne, externe sau mixte.

Cascada Șupanu, Comănești, este situată între Munții Nemira și Munții Ciucului, la o altitudine de 800 de metri. Este formată de Pârâul Șupanu, la circa cinci kilometri sud-vest de orașul Comănești. Cascada măsoară o lungime de 10-15 m, este formată din două trepte și are o cădere de apă de circa 10 metri. Drumul până la căderea principală de apă oferă priveliști pitorești care merită văzute.

Barajul Poiana Uzului, Dărmănești, este un baraj antropic construit din contraforţi de 80 m înălţime şi are un volum de apă de 90 mil. mc, al doilea de acest fel din Europa, fiind dat în exploatare în anul 1972. Acest lac alimentează cu o apă deosebit de bună mai multe oraşe (Dărmăneşti, Comăneşti, Târgu Ocna, Moineşti, Oneşti, Bacău) şi mai multe comune din judeţul Bacău. Structura barajului unește muntele Piciorul Arsurii de Dealul Mare. În interiorul barajului sunt încastrate două prize de apă potabilă, una de apă industrială și hidrocentrala cu puterea de 5 MW. Barajul este înconjurat de peisaje deosebite în zona situată între munţii Nemira şi munţii Ciucului.

Rezervația Naturală Nemira, (Dărmămești – Slănic Moldova – Dofteana) este o arie protejată de interes național, ce adăposteşte o floră şi o faună bogată, fiind inclusă în Sit NATURA 2000. Rezervația se întinde pe o suprafață de 3.491,20 ha și se află la o altitudine cuprinsă între 750 şi 1.649 de metri. Aceasta cuprinde Depresiunea Dărmăneştilor, extremitatea sudică a Carpaţilor Moldovei şi partea estică a Munţilor Nemirei, cu vârfurile Farcu Mic, Nemira Mare, Nemira, Ţiganca și Şandru Mare. În rezervație s-au format pietre scluptate de crivățul Nemirei, care se aseamnănă cu Sfinxul și Babele din Bucegi. Aici putem găsi minunatele Floare de Colţ şi Floarea Reginei, specii ocrotite prin lege, particularităţi ale rezervaţiei Nemira.

Parcul Dendrologic Dofteana este situat la 7 km de șoseaua principală și deține o colecție științifică formată din peste 660 de specii și varietăți de arbori, ce se întinde pe o suprafață de 24 de hectare. Este creația unuia dintre cei mai mari și pasionați silvicultori români, Iuliu Moldovan.  Arboretumul Dofteana constituie o valoroasă colecţie de specii lemnoase, în special de răşinoase, atât din ţara noastră cât şi din alte ţări. În perioada de înfrunzire şi înflorire speciile de arbuşti decorativi conferă o frumusețe deosebită peisajului. Printre acestea se numără: clopoţeii de aur (Forsiţia), gutuiul japonez, magnoliile violete (Magnoliei X. Soulangeana) și  magnoliile roșii-violete (Magnoliei liliflora).

Barometrul natural Ochiul Huitorii, Dofteana, este reprezentat de o adâncitură într-un perete de sare, care atrage umezeala și previzionează modificările stării vremii. Barometrul funcționează astfel: când umezeala din aer creşte, pe stâncă apare o dâră de apă şi localnicii știu că va ploua. Această minune a naturii se găsește în spatele gării din localitatea Dofteana.

Canionul Dofteana are o adâncime de aproximativ 30 de metri şi o lungime de 400 de metri, iar terenul este nisipos. În capătul din amonte se află o cascadă frumoasă. Este bine ca vizitarea acestuia să se facă într-o perioadă secetoasă, mai ales din cauza pericolului prăbuşirii unor părţi din pereţii nisipoşi ai canionului. Punctul de reper pentru vizitarea canionului este intersecţia dintre DN 12A, între localităţile Bogata şi Dofteana şi DJ 116, care face legătura cu satul Cucuieţi. De la intersecţie se parcurg 350 de metri către localitatea Dofteana, până la întâlnirea unui podeţ peste un pârâu. Intrarea în canion se află la o distanță de 400 de metri de acest loc.

Salina Tîrgu Ocna, Str Salinei nr. 12, Tîrgu Ocna este situată în perimetrul orașului Tîrgu Ocna, pe șoseua DN12A. Exploatarea sării la Tîrgu Ocna a fost înregistrată încă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. În această mină a fost amenajată şi a funcţionat în perioada 1974-2005, prima bază de turism a Salinei Târgu Ocna, cunoscută sub denumirea de Sanatoriu. Din anul 2005, potenţialul turistic al Salinei Tîrgu Ocna s-a dezvoltat prin amenajarea unei baze moderne de turism şi agrement. Aceasta se situează la 240 m adâncime pe verticală și oferă condiții foarte bune pentru relaxare, mișcare, tratarea afecțiunilor respiratorii și îmbogățire a cunoștințelor în cadrul muzeului sării. În cadrul salinei se află biserica Sf. “Varvara”, una dintre puținele biserici din țară construite într-o salină.

Izvoarele de apă minerală din Tîrgu Ocna.

Cele şapte izvoare minerale din Tîrgu Ocna izvorăsc la poalele dealului Măgura, în Parcul Balnear Măgura. Acestea sunt amenajate modern și se găsesc în apropierea Centrului Balnear. Prima amenajare a izvoarelor a fost realizată în anul 1888. Analizele realizate de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină, Fizică şi Balneoclimatologie au arătat că acestea au conţinuturi cuprinse între 4,139-12,793 g/l şi prezintă interes terapeutic pentru cura internă şi externă. Izvorul 1 este destinat curelor interne iar izvoarele 2-7 pot fi utilizate pentru cura externă.

Pârtia de schi Nemira, Str. Nicolae Bălcescu, Slănic Moldova a fost finalizată în anul 2014 și a fost realizată din fonduri europene de Consiliul Județean Bacău în parteneriat cu primăria orașului Slănic Moldova. Pârtia de schi este orientată spre nord și este situată la intrarea în stațiunea Slănic Moldova. Are o lungime de 1414 de metri, lățime de 38 de metri, este situată la o altitudine de 720 de metri, având un grad ușor de dificulate, fiind destinată atât iubitorilor sporturilor de iarnă începători, cât și profesioniști. Aceasta este prevăzută cu instalaţie de transport pe cablu, instalaţie de înzăpezit artificială, maşină de bătut zăpadă, instalaţie de iluminat pentru nocturnă și parcare auto.

Izvoarele minerale din Slănic Moldova.

Staţiunea Slănic Moldova este renumită pentru izvoarele de ape carbonatate, bicarbonatate, uşor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice şi oligominerale. Primul izvor de apă minerală a fost descoperit  în 1800 de Mihai Spiridon în timpul unei vânători de urși în pădurile din apropiere. În 1801 au fost descoperite alte 22 de izvoare iar 20 de ani mai tarziu a fost construită prima unitate balneară. În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au apărut primele instalaţii balneare. De-a lungul timpului, calităţile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obţinute la expoziţiile internaţionale de la Paris, Viena și Frankfurt.

Traseul turistic “300 de scări” este cunoscut şi ca “Traseul 5” şi reprezintă de fapt o plimbare prin pădurile de la poalele muntelui Dobru, deasupra zonei izvoarelor minerale din Slănic Moldova şi de-a lungul Cheilor Slănicului. Fiind destinat relaxării active a turiştilor, traseul “300 de scări” nu necesită pregătire fizică deosebită şi nici echipamente specializate pentru drumeţii montane, cu atât mai mult cu cât porneşte şi se încheie în preajma zonei izvoarelor. Scările (treptele), mai mult sau mai puţin 300 la număr, sunt în general din piatră dar pe alocuri sunt completate cu unele din beton. Traseul prin pădure nu este dificil şi este accesibil atât vara cât şi iarna. Durata medie de parcurgere a traseului complet este de 2 ore jumătate – 3 ore.

Cascada Buciaș, Mănăstirea Cașin, face parte din Rezervația naturală Buciaș, se află în apropiere de satul Mănăstirea Cașin, la 25 de km de orașul Onești. Cascada este formată pe cursul pârâului Buciaș, care este un afluent al Râului Cașin. Are o înălțime de aproximativ 15 metri și este cea mai mare cascadă din județul Bacău. Același pârâu în amonte crează o altă cascadă, mai puțin cunoscută, denumită Cascada Fata Moartă. În această zonă s-a instalat natural capra neagră, specie protejată și una dintre cele mai valoroase din fauna țării noastre.

Muzeul răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat, Prăjești, Măgirești a fost inuagurat în luna octombrie 2015, fiind realizat din inițiativa Fundației Culturale ,,Urmașii Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”, cu sprijinul autorităților locale și a profesorului doctor universitar Contstantin Parascan, care a oferit terenul pentru construcția muzeului. În cadrul muzeului au fost amenajate mai multe spații expoziționale care prezintă o reconstituire istorică a vieții răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat. Muzeul deține exponate, documente și mărturii din perioada culturii Cucuteni. Periodic, în cadrul muzeului, se desfășoară diverse evenimente culturale.